A avut dreptate Jules Verne?

GH. MĂNOIU | 2 FEBRUARIE 2023

O echipă internaţională de cercetători condusă de specialişti de la University of Alberta, Canada, au descoperit primul eşantion dintr-un mineral numit ringwoodit, care ar confirma prezenţa unor cantităţi uriaşe de apă la 400 până la 700 km sub suprafaţa Pământului, ipoteza susţinută şi de Jules Verne în "Călătorie spre centrul Pământului".

Locul de unde şi-a inceput Jules Verne "Călătoria spre centrul Pământului". Foto: Juhászlegeny/Wikimedia Commons

Mineralul a fost descoperit într-un diamant găsit în zona Juina din Mato Grosso, Brazilia, diamant care la cei 3 mm ai lui era prea mic pentru a fi interesant ca piatră preţioasă şi a fost vândut unor geologi care şi-au dat seama de comoara pe care o deţin.

Analiza mineralului arată că el conţine o cantitate semnificativă de apă, 1,5% din greutate.

Aceasta ar confirma teoriile ştiinţifice despre volume mari de apă prinse la 410 – 660 km sub pământ, între mantaua superioară şi cea inferioară.

Ar putea fi mai multă apă decat toate oceanele planetare la un loc.

Şi poate că Jules Verne a avut încă odată dreptate în Călătorie spre centrul Pământului apărută în 1864, în care este vorba şi despre un imens ocean în adâncul planetei.

Ringwooditul este un mineral despre care se crede că există în cantităţi mari, la presiuni ridicate, în zona de tranziţie.

A fost găsit până acum doar în meteoriţi, deoarece nimeni nu a forat la o asemenea adâncime.

Diamantul în cauză a fost se pare, adus la suprafaţă de o rocă vulcanică numită kimberlit.

Oamenii de ştiinţă au fost mereu divizaţi cu privire la compoziţia zonei de tranziţie din interiorul Pământului şi dacă aceasta este plină cu apă sau este uscată ca un deşert.

Faptul că există sau nu apă sub crustă este important de ştiut pentru studiul fenomenelor vulcanice şi al plăcilor tectonice.

Unul dintre motivele pentru care Pământul este atat de dinamic este existenţa apei în interiorul sau. Apa schimbă totul despre modul în care planeta lucrează.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Blood Falls din Antarctica ar putea fi o dovadă a vieţii pe Marte

Blood Falls din Antarctica ar putea fi locuită de microorganisme similare vieţii extraterestre de pe Marte. Date noi arată că sub McMurdo Dry Valleys, cel mai rece şi mai uscat loc de pe Pământ, se află apă sărată care poate sprijini ecosisteme necunoscute anterior.

Un uragan imens se invarte de ani buni pe Saturn

Sonda spatiala Cassini, lansata de NASA, a transmis imagini cu un super-uragan ce se roteste in jurul polului nord al planetei Saturn. Oamenii de stiinta pot sa vada acum un uragan al carui ochi are 2000 km, de 20 de ori mai mare decat media de pe Pamant.

Încălzirea globală ar putea opri sistemul Gulf Stream

Cercetări recente sugerează că sistemul Gulf Stream, care asigură Europei şi unor părţi ale Americii de Nord un climat temperat, s-ar putea prăbuşi sub acţiunea schimbărilor climatice, aducând o perioadă de răcire proeminentă.

Câmpul magnetic al Soarelui este pe punctul să se inverseze

Conform măsurătorilor NASA, câmpul magnetic al Soarelui este pe punctul să se răstoarne. Mai sunt 3 sau 4 luni până la acest eveniment important, ce va avea efecte în întregul sistem solar deoarece domeniul de influenţă magnetică al Soarelui, numit şi heliosferă, se extinde miliarde de kilometri dincolo de Pluto.

Gaura neagră din centrul galaxiei respinge materia prea fierbinte

Astronomii de la mai multe universităţi, printre care Universitatea Cambridge, care lucrează cu observatorul Chandra X-ray al NASA au văzut cum gigantica gaură neagră Sagittarius A* (SGR A*) respinge „hrana” constând din nori imenşi de gaze, deoarece aceştia nu sunt suficient de reci ca să îi înghită.

India a lansat racheta cu motor criogenic

India a păşit în rândul ţărilor care au folosit tehnologia complexă, de ultimă oră, racheta cu motor criogenic, realizată în totalitate in ţară. Racheta de 415 tone a purtat pe orbită un satelit de comunicaţii de două tone. Această tehnologie foloseşte drept combustibil un amestec de hidrogen şi oxigen lichid super-racit şi până acum a fost dezvoltată doar de câteva ţări.