| Nutriţie / Plante și produse din plante |
Açaí
Palmierul açaí, (Euterpe oleracea), originar din America Centrală și de Sud tropicală, produce un fruct violet intens. Fructul açaí a fost mult timp o sursă importantă de hrană pentru popoarele indigene din regiunea Amazonului.
Palmierul açaí cu fructe. Foto: CostaPPPR/Wikipedia
Într-un studiu asupra a trei populații tradiționale Caboclo din Amazonul brazilian, palmierul açaí a fost descris ca fiind cea mai importantă specie de plante, deoarece fructele reprezintă o componentă majoră a dietei lor, până la 42% din aportul total de alimente în greutate.
Fructul, cunoscut în mod obișnuit sub numele de açaí sau boabe de açaí, este o drupă mică, rotundă, negru-violet, cu circumferință de aproximativ 25 mm, asemănătoare ca aspect cu un strugure, dar mai mică și cu pulpă mai mică și produsă în panicule ramificate de 500 până la 900 de fructe.
Exocarpul fructelor coapte este de culoare violet intens, sau verde, în funcție de tipul de açaí și de maturitatea acestuia.
Mezocarpul este pulpos și subțire, cu o grosime consistentă de 1 mm sau mai puțin. Înconjoară endocarpul voluminos și dur, care conține o singură sămânță mare de aproximativ 7–10 mm în diametru. Semințele reprezintă aproximativ 60-80% din fructe.
Palmierul dă fructe pe tot parcursul anului, dar boabele nu pot fi recoltate în sezonul ploios.
Produsele açaí au devenit populare în Statele Unite, unde au fost promovate în scopuri de slăbire și anti-îmbătrânire.
În 2003, celebrul doctor american Nicholas Perricone a inclus fructele de açaí printre „super-alimente”, dar astfel de afirmații de marketing extravagante referitoare la açaí ca remedii miraculoase pentru orice, de la obezitate la tulburarea de deficit de atenție au fost contestate în studiile ulterioare.
Pulpa de fructe de açaí a fost folosită experimental ca agent de contrast oral pentru imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) a tractului digestiv.
Cât de multe știm?
Antocianinele definesc pigmentarea albastră a açaí și capacitatea antioxidantă a mecanismelor naturale de apărare ale plantei și în experimente de laborator in vitro.
Antocianinele din açaí au reprezentat doar aproximativ 10% din capacitatea totală antioxidantă in vitro.
Institutul Linus Pauling și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor afirmă că „contribuția relativă a flavonoidelor dietetice la funcția antioxidantă in vivo este probabil să fie foarte mică sau neglijabilă”.
Spre deosebire de condițiile controlate în eprubetă, antocianinele s-au dovedit a fi prost conservate (mai puțin de 5%) in vivo și cea mai mare parte a ceea ce este absorbit există ca metaboliți modificați chimic destinați excreției rapide.
S-a demonstrat că un preparat sub formă de pulbere de pulpă și piele de fructe de açaí uscate prin congelare conține cianidin 3-O-glucozidă și cianidin 3-O-rutinozidă ca antociani majori (3,19 mg/g).
S-a raportat că preparatul sub formă de pulbere conține, de asemenea, doisprezece compuși asemănătoare flavonoidelor, inclusiv homoorientină, orientină, taxifolin deoxihexoză, izovitexină, scoparină, precum și proantocianidine (12,89 mg/g) și niveluri scăzute de resveratrol (1,1 μg/g).
Antocianinele sale au fost, de asemenea, caracterizate pentru stabilitate ca un colorant alimentar natural.
Conținut nutrițional
Un preparat sub formă de pudră de pulpă și piele de fructe de açaí uscate prin congelare conține (la 100 g de pulbere uscată) 534 de calorii, 52 g carbohidrați, 8 g proteine și 33 g grăsimi totale.
Porția de carbohidrați a inclus 44 g de fibre alimentare cu niveluri scăzute de zahăr, iar porția de grăsime a constat din acid oleic (56% din grăsimile totale), acid palmitic (24%) și acid linoleic (13%).
De asemenea, sa demonstrat că pulberea conține (la 100 g) vitamina C neglijabilă, 260 mg calciu, 4 mg fier și 1002 UI vitamina A.
Ulei de açaí
Uleiul de açaí este potrivit pentru gătit sau ca sos de salată, dar este folosit în special în cosmetică în șampoane, săpunuri sau creme hidratante pentru piele.
Uleiul din fructele açaí conține polifenoli, cum ar fi oligomerii de procianidină și acidul vanilic, acidul siringic, acidul p-hidroxibenzoic, acidul protocatecuic și acidul ferulic, care s-au dovedit că se degradează substanțial în timpul depozitării sau expunerii la căldură.
Deși acești compuși sunt în studiu pentru potențiale efecte asupra sănătății, nu există nicio dovadă substanțială că polifenolii açaí au vreun efect asupra oamenilor.
Uleiul de açaí este de culoare verde, are o aromă blândă și este bogat în acizi grași oleic și palmitic.
S-au făcut foarte puține cercetări pe oameni cu privire la efectele asupra sănătății ale produselor açaí.
Ce am învățat?
Nu există dovezi științifice definitive bazate pe studii pe oameni care să susțină utilizarea açaí în orice scop legat de sănătate.
Nu au fost publicate studii independente în reviste, care să susțină afirmațiile că açaí promovează pierderea rapidă în greutate. Când au investigat profilul de siguranță al unui suc fortificat cu açaí la animale de laborator, cercetătorii nu au găsit diferențe în ceea ce privește modificările greutății corporale între animalele cărora li s-a administrat suc și animalele care nu au primit sucul.
Un studiu preliminar a sugerat că consumul de pulpă de fructe de açaí ar putea reduce nivelul zahărului din sânge și al colesterolului la persoanele supraponderale.
Studiile de laborator s-au concentrat pe potențialele proprietăți antioxidante ale açaí, iar un amestec de suc cu açaí ca ingredient principal s-a dovedit a avea un efect antioxidant.
Ce știm despre siguranță?
Pulpa de açaí pare a fi sigură atunci când este consumată în cantitățile utilizate în mod obișnuit în alimente; cu toate acestea, consumul de suc de açaí neprocesat a fost asociat cu o boală numită tripanosomiază americană (cunoscută și sub numele de boala Chagas).
Consumul de açaí poate afecta rezultatele testelor RMN. Dacă utilizați produse cu açaí și sunteți programat pentru un RMN, consultați-vă cu medicul dumneavoastră.
Se știe puțin despre siguranța utilizării açaí în timpul sarcinii sau în timpul alăptării.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
