Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Alecu Donici

    Ursul butnar

    Un urs văzând pe-un pădurar
    De meserie cam butnar
    Cum cercuri îndoieşte
    Şi în avut sporeşte;
    A socotit să-ncerce şi el ăst meşteşug.
    La cercuri trebui strung
    Şi alte cuviinţe,
    Dar ursului ce-i pasă de practice ştiinţe:
    El are lăbi, putere, el vrea neapărat;
    Iar voia câte fapte pe lume n-a lucrat.
    Acum răsună codrul! Tot ce-i nuia mai groasă,
    Din rădăcină-i scoasă;
    Trăsnesc, plesnesc copaci, în lăbi de urs mereu,
    Dar lucrul mergea greu.
    Văzând aşa ursachi la pădurar aleargă,
    Încât sta gata omul asupra lui să meargă.
    "Ascultă-mă, vecine! Ian nu te aţoşa, ─
    I-a zis degrabă ursul, căci vorba nu-i aşa.
    Eu am venit cu pace şi-ţi fac o întrebare:
    Tu-ndoi la cercuri bine, apoi de ce eu, care
    Acum de două zile muncesc necontenit,
    Mulţime de pădure în labă-mi se sfărmară,
    Făcându-o ciurcele, să-ncarci tu mii de cară,
    Şi nici un cerc n-am îndoit.
    Spune-mi de este oare
    Vreun secret ascuns?"
    — Aşa: el stă-n aceea, — lui omul i-a răspuns, —
    Ce tu n-ai din născare,
    Şi-anume: în răbdare!




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA