Editura Global Info / Literatură |
Alexandru Davila
Balada strămoşilor
Dormiţi în morminte tăcute,
Sub dâmburi sădite cu flori,
Sub pânza curatei ninsori,
Sub umbrele liniştei mute...
Păzită de paznici pioşi,
Sunteţi a moşiei comoară;
Vă fie ţărâna uşoară!
Ne-aducem aminte, strămoşi!
Voivozi, logofeţi, bani şi vornici,
Spătari, pârcălabi şi cluceri,
Ţărani, ori moşneni, ori boieri,
De-a neamului datină dornici,
Cu toţi deopotrivă vânjoşi
Stropit-aţi cu-a sângelui rouă
Moşiile voastre-amândouă...
Ne-aducem aminte, strămoşi!
Cu Gherghiţa, Baia, Rovine,
Nicopol, Grumaji, Răsboieni,
Cu vadul din Calugăreni,
Cu roşiile branişti Cosmine
Crestat-aţi prin veci neguroşi
Răboj în istoria lungă!
Crestă şi „Curcanul" o dungă!
Ne-aducem aminte, strămoşi!
Ne-aducem, ne-aducem aminte!
Căci piatra cu cruce şi corb
E cartea din care se sorb
Credinţa-n menirile sfinte
Lăsate de morţii faimoşi,
Şi dragostea — dulce povară —
De lege, de domn şi de ţară...
Ne-aducem aminte, strămoşi!
Şi dacă pe lespedea frântă
Pomelnicul vostru s-a şters
De vremi şi de-al gloanţelor mers,
Culesu-l-a doina şi-l cântă
Bătrânilor codri, pletoşi,
Ce scutură-n orice dumbravă
Un freamăt de-a munţilor slavă...
Ne-aducem aminte, strămoşi!
Închinare
Ivească-se dar pe moşie
Zori blânde sau timpi fioroşi,
Române, lozinca să-ţi fie:
Ne-aducem aminte, strămoşi!