Editura Global Info / Literatură |
Alexandru Macedonski
La bestii
Aveam o pasăre sărmană
Şi-ndată ce-i duceam de hrană
Să cânte începea:
Părea
Că pasărea-mi vorbea,
Părea
Atunci că-mi mulţumea.
Aveam în curte un biet câine,
Îl îngrijisem şi-i dam pâine,
Şi el, cum mă vedea,
Părea
Cu ochii că-mi vorbea,
Părea
Duios că-mi mulţumea.
Aveam în casă o pisică,
Era sălbatică de mică,
Dar uneori, şi ea,
Părea
Cu ochii că-mi vorbea,
Părea
Că nu mai este rea.
Iubite bestii ce-am avut,
Vă preţuiesc când v-am pierdut,
Şi-nduioşarea mă uimeşte
Căci în natură — nencetat —
Din tot ce moare şi trăieşte
E numai omul un ingrat.