Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Alexandru Macedonski

    Pe sânurile

    Era-ntr-o vreme depărtată, apusă, dusă de atunci...
    Era-n odaia unui palid student abia pe pragul vieţii,
    Dar pestetot, răscolitoare, plutea mireasma tinereţii,
    Şi ai venit a te supune la zdrobitoare şi dulci munci...
    Era-ntr-o vreme depărtată, apusă, dusă de atunci.

    Şi ai sunat, de bunăvoie, la poarta mea întunecoasă...
    Nici te-aşteptam, nici te chemasem, dar gândul meu te aducea,
    Şi te-ai predat hipnotizării ce fără voie poruncea,
    Şi ţi-am răpit, de bunăvoie, o pubertate îndoioasă,
    De bunăvoia ta sunaseşi la poarta mea întunecoasă.

    Şi sânurile tale macre cu al meu piept le-am frământat...
    Din creştet până la picoare te-am sărutat, frumoasă floare,
    Ş-ai plâns cu lacrimi sângeroase ce-au curs mai jos de cingătoare...
    Dar Eros, meşter vecinic dulce, sub spasmul lui te-a leşinat,
    Şi sânurile tale macre ca un satir le-am frământat.

    Eram frumos, dacă ţii minte, pe sânurile tale macre...
    Sfiala te împalidase, plăcerea mă cutremura;
    Voiseşi ş-apoi nu voiseşi; porniseşi chiar a tremura,
    Aveai albeţi ca ale lunii, aveai roşeţi ce erau sacre,
    Dar m-ai răbdat, frumos şi tânăr, pe sănurile tale macre.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA