Editura Global Info / Literatură |
Anton Bacalbaşa
Modele de discursuri - Un opozant
Domnilor deputaţi,
Nu voi abuza mult timp de răbdarea domniilor-voastre în această cesiune care preocupă deopotrivă pe orice român, şi nu pun la îndoială patriotismul nimănui. Dar îmi place a crede— şi nu mă sfiesc a o afirma sus şi tare — că s-au găsit unii care să ne acuze pe noi — risum teneatis! — de uşurinţă, ca să nu zic mai mult, în această cestiune.
Dar să anvizajăm cestiunea mai de aproape. Nu voi face personalităţi, domnii mei, dar vă asigur că nu eu voi fi acela care voi ascunde adevărul. Tant pis pentru cei interesaţi în cauză...
O voce: Numeşte-i pe nume!
—Nomina odiosa! Dar să trecem mai departe... Într-un regim parlamentar nu trebuie să fie decât două partide: unul de guvernământ şi altul de control... Văd pe onoratul nostru coleg d. Chiţulică surâzând... Nu zâmbiţi, dle Chiţulică, rira mieux qui rira le dernier...
O voce: Dar d. Chiţulică e absent!...
— Nu vă rejuisaţi, domnii mei: ab uno disce omnes ... Voi continua dar... Dorinţa expresă a generaţiei de la 1848 a fost categorică, şi nu dv. veţi putea abima întru ceva marile acte comise de acei bărbaţi cu care ţara se poate făli!... Dar aş întreba pe onorabila bancă ministerială: ce gândeşte d-sa în această gravă afacere? Care-i sunt părerile? Şi dacă ele-i sunt într-un fel ori într-altul, pentru ce nu le avuează? Din această dilemă încurcată nu puteţi ieşi. Această cestiune atârnă deasupra capetelor d-voastră ca sabia lui Damocles.
Atunci vă întreb: unde vă sunt convingerile? Ce vorbeaţi când eraţi în opoziţie? Verba volant, scripta manent, şi ţara n-a putut uita cuvintele dv., căci ele s-au scris în conştiinţa naţiunii!... Şi când zic naţiune, înţeleg ţara, căci nu trebuie să facem confuzii regretabile, pe care apoi le-am plăti prea scump...
Un cuvânt şi termin. Îmi aduc aminte că odată m-am întâlnit cu m.-s. în tren.
Preşedintele: Nu atacali coroana, domnule deputat!
— Această observalie nu mie mi se cuvine, domnule preşedinte, ci acelora care au atacat coroana în întruniri şi pamflete... Ziceam dar că am întâlnit pe Maiestatea-sa în tren. Aci îmi veţi da voie să fac o paranteză.
Preşedintele: Veniţi la chestiune!
— lau act de parţialitatea biuroului!
Preşedintele: Nu aveţi dreptul să calificaţi atitudinea biuroului!
— Atunci cer cuvântul în cestiune personală!... Vă voi arăta eu dv. ...
Preşedintele: Nu aveţi dreptul să ameninţaţi!
— Ba am!
Preşedintele: Ba n-ai!
— Ba da!
Preşedintele: Ba nu!
— Ba da! Fac apel la domnii deputaţi... iar dacă voiţi să-mi închideţi gura cu asemenea procedeuri bizantine, aceasta dovedeşte că am lovit bine... lstoria ne va judeca... Am zis.