| Editura Global Info / Literatură |
Anton Bacalbaşa
Pentru Eminescu
Onor. P. T. Misir s-a supărat pe mine pentru că am îndrăznit să afirm că prea puţin îi pasă „Junimii” de suferinţele lui Eminescu. Ca să-mi dovedească dimpotrivă, d. Misir se laudă pre sine şi laudă pe junimişti, care ar fi făcut marea cu sarea pentru nenorocitul poet.
Vina că Eminescu suferă astăzi d. Misir o aruncă pe conservatori.
Pe lumea asta ce nu se poate susţine când cineva are voinţă? Pentru mai bună înţelegere, însă, eu, „mititelul A. B.”, spun marelui P. T. Misir numai următoarele:
Decât te-ai lăuda cu generozitatea junimistă, domnule Misir, mai bine te-ai interesa de soarta bietului geniu zvârlit fără de milă în casa de nebuni!
Şi de ai veni în Bucureşti măcar pentru o zi, ai vedea, mare domn, că nimeni, dar absolut nimeni dintre ai d-voastră nu vrea să ştie de cum trăieşte Eminescu.
L-ai găsi slab, în mizerie, fără de nici unele, pe mâna unor oameni străini, mai nenorocit şi mai pierdut de cum prevedea el când zicea de dânsul:
Luceferii de foc
Privi-vor din cetini
Mormânt făr’ de noroc
Şi fără prietini!
Ei, dle Misir, ce dulce e să stai la laşi, să fii sătul de toate, să te bucuri de plăcerile vieţii şi să ai încă vreme a scrie de suferinţele altuia „ca de dureri străine”, făcând pe camaradul, pe filantropul, pe sensibilul!
Dar când viaţa ţi se stinge într-o casă de nebuni şi când nimeni nu te întreabă de trăieşti ori de ai murit, o, atunci se schimbă lucrul, o, atunci nu mai glumeşti!...
Un sfat:
Ai face mult mai bine, în loc să scrii pentru mine, să scrii amicilor dumitale, rugându-i să le fie cel puţin milă de Eminescu dacă nu altceva.
Cât pentru cele ce am afirmat în privinţa nepăsării dvoastră, d. dr. Şuţu v-ar putea da mai multe amănunte decât mi-a dat mie.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
