Atmosfera Pământului este mult mai prăfuită decât se credea anterior

Praful este o componentă cheie a sistemului climatic al Pământului. Când interacţionează cu nori, oceane şi radiaţii solare, afectează sistemele de viaţă ale planetei noastre, de la vreme şi precipitaţii până la încălzirea globală.

Praf din atmosferă deasupra deşertului Sahara. Foto: NASA

În atmosferă există două tipuri de praf, ambele ridicate de vânturi de mare viteză din zonele uscate.

Praful fin care tinde să conducă la răcire, deoarece împrăştie lumina soarelui, la fel ca şi norii, şi praful grosier, care își are originea în locuri precum deşertul Sahara, şi care tinde să încălzească atmosfera, ca şi gazele cu efect de seră.

A cunoaşte cât de mult praf grosier este în atmosferă este esenţial pentru înţelegerea atât a fenomenelor atmosferice influenţate de praf, dar şi a gradului în care praful poate încălzi planeta.

Oamenii de ştiinţă de la University of California, Los Angeles (UCLA), afirmă că există de patru ori mai mult praf grosier în atmosfera Pământului decât este simulată în prezent de modelele climatice.

De asemenea, cercetătorii au descoperit că atmosfera Pământului conţine 17 milioane de tone metrice de praf grosier - echivalentul a 17 milioane de elefanţi.

Pentru a reprezenta corect impactul prafului asupra sistemului Pământului, modelele climatice ar trebui să includă o estimare mai precisă a prafului grosier din atmosferă.

Pentru a determina cantitatea reală de praf grosier din atmosferă, cercetătorii au analizat zeci de rapoarte bazate pe observaţiile aeronavelor, inclusiv măsurători recente făcute asupra deşertului Sahara.

Modelele climatice de ultimă generaţie iau in calcul doar 4 milioane de tone metrice, dar rezultatele au arătat că există de peste patru ori această cantitate.

Prin luarea în calcul a acestei cantităţi de praf grosier ce nu se regăseşte în modelele climatice, creşte probabilitatea ca, cantitatea netă de praf în general - atât fină, cât şi grosieră - să încălzească, mai degrabă decât să răcească sistemul climatic al Pământului.

Particulele de praf grosier încălzesc Pământul prin absorbţia atât a radiaţiilor de la Soare, cât şi a radiaţiilor de pe suprafaţa Pământului. Aceste particule pot afecta stabilitatea atmosferică, ceea ce poate determina fenomene atmosferice precum uraganele.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Un gol mare identificat în Marea Piramidă a lui Khufu de la Giza

Un spaţiu gol, de mari dimensiuni, a fost detectat în interiorul Marii Piramide din Giza, Egipt. Nu se ştie de ce există cavitatea, sau dacă conţine ceva de valoare, pentru că nu este accesibilă.

S-a descoperit cel mai mare tezaur de argint de pe teritoriul României

Tezaurul, alcătuit din aspri otomani de argint, a fost descoperit întâmplător, în apropiere de Râmnicu Vâlcea şi cântăreşte 54,7 kg. Acesta reprezintă cel mai mare tezaur monetar descoperit până acum pe teritoriul României ajuns într-o colecţie publică.

Texte vechi pe papirusuri găsite în biblioteca din Basel

O colecţie valoroasă de vechi manuscrise pe papirusuri egiptene a fost redescoperită la biblioteca Universităţii din Basel, după ce a fost uitată aici mai bine de un secol.

Sarcofag din lemn descoperit la Luxor

Un sarcofag rar, din lemn pictat, în formă de om, din dinastia a 17-a, a fost descoperit de o echipă de arheologi spanioli şi egipteni în necropola Draa Abul-Naga pe malul stâng din Luxor, în timpul săpăturilor la mormântul lui Djehuty, trezorierul Reginei Hatshepsut.

Apă pe o planetă îndepărtată de mărimea lui Nepun

O atmosferă liberă, fără nori, a permis oamenilor de ştiinţă să găsească semne de vapori de apă în atmosfera unei planete îndepărtate, de mărimea lui Neptun, cea mai mică exoplanetă care a dezvăluit compoziţia sa chimică.

Meteorit descoperit in Antarctica

O echipa internationala de oameni de stiinta, care lucreaza la statiunea de cercetare Princess Elisabeth din Antarctica, au descoperit un meteorit de 18 kg incorporat in mantaua de gheata in zona de est a Antarcticii. Este cel mai mare meteorit gasit in Antarctica de Est in ultimii 25 de ani, in conditiile in care in Antarctica nu se gasesc meteoriti asa de mari.