Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Ştiinţă

    Aurul provine din mantaua Pământului

    O echipă internaţională de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Granada, Spania, şi de la universităţi din Chile, Australia şi Franţa, a adus o nouă lumină asupra originii minereurilor de aur, una dintre enigmele care a intrigat omenirea încă din cele mai vechi timpuri.



    Peridotită din mantaua adâncă (de culoare verde) inclusă în lava unui vulcan din Patagonia (de culoare neagră) găsită de cercetători. Foto: Universidad de Granada.


    Aurul a călătorit spre suprafaţa Pământului din cele mai adânci părţi ale planetei. A fost jocul mişcărilor interne ale Pământului care au favorizat ascensiunea şi concentrarea metalului prețios.

    Interiorul Pământului este împărţit în trei straturi mari: crustă, manta şi miez. În crustă găsim mineralele pe care le extragem şi care susţin economia, dar nu se cunosc prea multe despre adevărata lor origine.

    Mantaua este stratul care separă miezul de scoarţa pe care trăim, iar această limită are loc la o adâncime cuprinsă între 17 km sub ocean şi de la 70 kilometri sub continente, o distanţă inaccesibilă pentru om.

    Cu toate acestea, mantaua poate ajunge la oamenii de ştiinţă prin intermediul erupţiilor vulcanice care transportă bucăţi mici sau „xenolite“ din mantaua de sub continente la suprafaţă.

    Aceste xenolite neobişnuite au fost investigate şi cercetătorii au descoperit particule mici de aur nativ, de grosimea unui fir de păr, a căror origine este mantaua adâncă.

    Studiul s-a concentrat pe zona Masivului Deseado din Patagonia, Argentina, una dintre cele mai mari regiuni aurifere cunoscute pe planetă, ale cărei mine de aur sunt încă în exploatare.

    Această zonă a crustei are o concentraţie foarte mare de aur care a permis descifrarea motivelor pentru care depozitele de minerale sunt limitate la anumite zone specifice planetei.

    Ipoteza echipei de cercetare este că mantaua din această provincie are o particularitate, o predispoziție de a genera depozite de aur la suprafaţă datorită istoriei sale.

    Acum aproximativ 200 de milioane de ani, America de Sud şi Africa au format un singur continent. Separarea, printre alţi factori, s-a datorat unei ridicări a mantalei profunde, care a rupt mult mai fragila crustă subţire, provocând separarea continentelor.

    Apariţia acestei "pene de manta" profundă a generat o adevărată fabrică chimica de îmbogăţire cu metale a mantalei, care, datorită circulaţiei fluidelor bogate în metale prin fracturi, a concentrat metalele aproape de suprafaţa pământului.

    29 IULIE 2022



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Un studiu realizat de cercetători de la universitățile din Zurich din Elveţia şi Murdoch şi Australia de Vest din Australia, care au observat delfinii cu cocoaşă de lângă ţărmurile australiene timp de un deceniu, sugerează că masculii fac daruri femelelor pentru a le câştiga.
    O echipă de arheologi din sud-vestul Germaniei a descoperit doi dinţi vechi de 9,7 milioane de ani care probabil aparţineau unei vechi primate euroasiatice.
    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, au identificat la cetacee diferenţe între mărimea relativă a creierului.
    Pinguinii Humboldt de la Sea Life Centre din Scarborough sunt stresaţi de vremea rea care s-a abătut asupra Marii Britanii şi care ţine de cîteva săptămâni, iar îngrijitorii au decis să le pună în mâncare antidepresive, pentru a nu îi pierde.
    O expediţie în zona muntoasă din Cape Melville, Peninsula Cape York, Australia de nord-est, a dus la descoperirea a trei specii de vertebrate noi. Nu sunt chiar dinozaurii din „O lume dispărută” a lui Conan Doyle, dar a găsi ceva nou în Australia, o ţară considerată complet explorată, este într-adevăr remarcabil!
    O echipa de biologi si antropologi, au efectuat analiza inimii imbalsamate a regelui englez Richard I, pentru a vedea cum se imbalsamau organele in anul 1199. Richard Inima de Leu a murit in timpul asediului castelului Châlus, in centrul Frantei, la 12 zile dupa ce a fost ranit la umarul stang de o sageata. Desi s-a speculat ca sageata era otravita, cauza mortii pare sa fi fost mai degraba o cangrena sau o septicemie.