Ştiri / Ştiinţă |
Aurul provine din mantaua Pământului
O echipă internaţională de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Granada, Spania, şi de la universităţi din Chile, Australia şi Franţa, a adus o nouă lumină asupra originii minereurilor de aur, una dintre enigmele care a intrigat omenirea încă din cele mai vechi timpuri.
Aurul a călătorit spre suprafaţa Pământului din cele mai adânci părţi ale planetei. A fost jocul mişcărilor interne ale Pământului care au favorizat ascensiunea şi concentrarea metalului prețios.
Interiorul Pământului este împărţit în trei straturi mari: crustă, manta şi miez. În crustă găsim mineralele pe care le extragem şi care susţin economia, dar nu se cunosc prea multe despre adevărata lor origine.
Mantaua este stratul care separă miezul de scoarţa pe care trăim, iar această limită are loc la o adâncime cuprinsă între 17 km sub ocean şi de la 70 kilometri sub continente, o distanţă inaccesibilă pentru om.
Cu toate acestea, mantaua poate ajunge la oamenii de ştiinţă prin intermediul erupţiilor vulcanice care transportă bucăţi mici sau „xenolite“ din mantaua de sub continente la suprafaţă.
Aceste xenolite neobişnuite au fost investigate şi cercetătorii au descoperit particule mici de aur nativ, de grosimea unui fir de păr, a căror origine este mantaua adâncă.
Studiul s-a concentrat pe zona Masivului Deseado din Patagonia, Argentina, una dintre cele mai mari regiuni aurifere cunoscute pe planetă, ale cărei mine de aur sunt încă în exploatare.
Această zonă a crustei are o concentraţie foarte mare de aur care a permis descifrarea motivelor pentru care depozitele de minerale sunt limitate la anumite zone specifice planetei.
Ipoteza echipei de cercetare este că mantaua din această provincie are o particularitate, o predispoziție de a genera depozite de aur la suprafaţă datorită istoriei sale.
Acum aproximativ 200 de milioane de ani, America de Sud şi Africa au format un singur continent. Separarea, printre alţi factori, s-a datorat unei ridicări a mantalei profunde, care a rupt mult mai fragila crustă subţire, provocând separarea continentelor.
Apariţia acestei "pene de manta" profundă a generat o adevărată fabrică chimica de îmbogăţire cu metale a mantalei, care, datorită circulaţiei fluidelor bogate în metale prin fracturi, a concentrat metalele aproape de suprafaţa pământului.