Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Ştiinţă

    O bacterie devorează metale toxice şi produce aur

    O echipă de cercetători germani şi australieni au descoperit modul în care bacteriile Cupriavidus metallidurans metabolizează metale toxice şi excretă pepite de aur de 24 de carate, precum gâsca din poveste, care făcea ouă de aur.



    O imagine microscopică electronică a unui nugget de aur, care dezvăluie structuri bacterioforme.


    Bacteria cu astfel de potenţial a fost izolată pentru prima dată în 1976 din nămolul unei fabrici de prelucrare a metalelor din Belgia.

    Capacitatea sa de a detoxifica complexele de aur prin transformarea lor în aur metalic a fost descoperită în 2009.

    Bacteria poate creşte pe o concentraţie substanţială de clorură de aur toxică (cunoscută şi sub numele de aur lichid).

    Se pare că C. metallidurans se hrăneşte cu cupru, dar modul de absorbţie a cuprului implică şi absorbţia aurului asociat.

    Deoarece nu metabolizează aurul, sfârşeşte prin excretarea acestuia sub formă de mici nuggeturi, atât de mici încât abia măsoară câtiva nanometri în diametru.

    Acest magician microbian, C. metallidurans, când este plasat într-un vas plin cu clorură de aur, îl converteşte în aur de 24 de carate într-o săptămână, un proces despre care se crede că se desfăşoară în mod regulat în natură.

    Cercetătorii spun că înţelegerea acestui proces poate face posibilă extragerea aurului din minerale mai puțin bogate, fără a fi nevoie de substanţe chimice toxice, cum ar fi mercurul.

    30 OCTOMBRIE 2022



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    O echipă internaţională de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Granada şi universităţi din Chile, Australia şi Franţa, a adus o nouă lumină asupra originii minereurilor de aur, una dintre enigmele care a intrigat omenirea încă din cele mai vechi timpuri.
    Un studiu realizat de cercetători de la universitățile din Zurich din Elveţia şi Murdoch şi Australia de Vest din Australia, care au observat delfinii cu cocoaşă de lângă ţărmurile australiene timp de un deceniu, sugerează că masculii fac daruri femelelor pentru a le câştiga.
    O echipă de arheologi din sud-vestul Germaniei a descoperit doi dinţi vechi de 9,7 milioane de ani care probabil aparţineau unei vechi primate euroasiatice.
    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, au identificat la cetacee diferenţe între mărimea relativă a creierului.
    Pinguinii Humboldt de la Sea Life Centre din Scarborough sunt stresaţi de vremea rea care s-a abătut asupra Marii Britanii şi care ţine de cîteva săptămâni, iar îngrijitorii au decis să le pună în mâncare antidepresive, pentru a nu îi pierde.
    O expediţie în zona muntoasă din Cape Melville, Peninsula Cape York, Australia de nord-est, a dus la descoperirea a trei specii de vertebrate noi. Nu sunt chiar dinozaurii din „O lume dispărută” a lui Conan Doyle, dar a găsi ceva nou în Australia, o ţară considerată complet explorată, este într-adevăr remarcabil!