Ştiri / Mapamond |
Basmele, mai vechi decât mitologia greco-romană
Conform unui studiu realizat de cercetători de la Durham University şi New University of Lisbon, unele basme, cum ar fi "Frumoasa şi Bestia", îşi au originile cu mii de ani în urmă, mai vechi decât mitologia clasică greacă şi romană.
Folosind tehnici utilizate în mod normal de către biologi, metode comparative filogenetice, care permit reconstituirea trecutului în lipsa unor dovezi fizice, cercetătorii au studiat legăturile dintre poveştile celebre din întreaga lume şi au găsit că unele au avut rădăcini în preistorie.
Ei au găsit câteva poveşti mai vechi decât cele mai vechi înregistrări literare, una dintre ele datând din Epoca Bronzului. Până acum se credea că poveştile datează din secolele 16 şi 17.
"Jack şi vrejul de fasole" îşi are rădăcinile într-un grup de poveşti numite "Băiatul care a furat comoara căpcăunului" şi poate fi urmărită înapoi cu mai mult de 5000 de ani.
Analiza a arătat că şi "Frumoasa şi Bestia" şi "Rumpelstiltskin" ar avea aproximativ 4000 de ani, iar o poveste populară numită "Smith şi diavolul", despre un fierar care şi-a vândut sufletul diavolului pentru a obţine abilităţi supranaturale, s-ar întoarce înapoi cu 6000 de ani, în Epoca Bronzului, atunci când metalurgia a apărut probabil în societatea proto-indo-europeană.
Cu toate acestea, un folclorist de la Universitatea din California, Berkeley, pune la îndoială teoria, spunând că în vocabularul proto-indo-european cuvântul "smith" nu ar fi existat.
Este remarcabil că aceste povestiri au supravieţuit fără a fi scrise. Ele au fost spuse înainte ca engleza, franceza sau italiana să fi existat, probabil într-o limbă indo-europeană dispărută.
În secolul al 19-lea, Fraţii Grimm considerau că multe dintre basmele pe care ei le-au popularizat, inclusiv "Scufiţa Roşie", "Cenuşăreasa", "Hansel şi Gretel" şi "Albă ca Zăpada", îşi au rădăcinile într-o cultură comună datând de la naşterea limbilor indo-europene. Mai târziu, acest punct de vedere a fost contestat.