| Ştiri / Ştiinţă |
Pregatiri pentru Big Bang in tunelele elvetiene
Sub muntii Jura, la 100 de metri sub pamant, sub frontiera franco-elvetiana, intr-un tunel circular lung de 27 de km, Centrul European de Cercetari Nucleare (CERN), cu sediul la Geneva, se pregateste sa puna in functiune cea mai avansata instalatie tehnologica contruita vreodata, un accelerator de particule numit Large Hadron Collider (LHC), care va fi folosit pentru spargerea protonilor.
Cu ajutorul acestuia, cei 4000 de fizicieni ai CERN spera sa faca descoperiri senzationale, printre care recrearea situatiei de la Big-Bang-ul prin care se crede ca a luat nastere Universul, descoperirea particulei Higgs, supranumita particula Dumnezeu, care se presupune ca da masa (greutatea) celorlaltor particule, descoperirea asa-numitei "materii intunecate" pe care astronomii o deduc ca existenta in univers dar care este invizibila, si chiar evidentierea anti-materiei si crearea unor gauri negre de mici dimensiuni.
Aceasta uriasa instalatie tehnologica, a carei constructie a durat 15 ani si a costat sase miliarde de dolari, a putut fi vizitata de public pentru ultima data pe 7 aprilie 2008, ziua portilor deschise la CERN, dupa care ea va fi pusa treptat in functiune. Dupa aceasta data, in tunel si in incaperile subpamantene adiacente nu vor mai avea acces decat oamenii de stiinta.
Acceleratorul de particule LHC este cel mai mare construit vreodata, si contine 1200 de magneti a cate 35 de tone fiecare, care vor fi raciti la -271 grade Celsius, numai 1.9 grade Kelvin peste zero absolut. Temperatura magnetilor va fi mai scazuta chiar decat temperatura din spatiul cosmic (2.7 grade Kelvin) iar intensitatea campului magnetic produs in interiorul lor va fi de 9 Tesla, adica de 200.000 de ori mai mult decat campul magnetic al Pamantului. Inima acestor magneti este alcatuita din 7000 de kilometri de cabluri supraconductoare.
Acesti magneti constituie "motorul" acceleratorului LHC, si ei vor accelera protoni de hidrogen pana la 99.99999999 din viteza luminii, inainte de a-i izbi unii de altii intr-un impact frontal. In urma impactului, protonii vor exploda si vor elibera particulele componente. Se estimeaza ca temperatura va creste in interiorul acestor explozii pana la 10 milioane de miliarde de grade - adica temperatura Big-Bang-ului care se crede ca a dat nastere Universului.
Particulele create din descompunera protonilor vor fi evidentiate de straturi suprapuse de senzori si apoi datele vor fi analizate de o retea de mii de calculatoare interconectate. Volumul de date obtinute va fi absolut imens - daca toate datele obtinute ar fi scrise pe CD-uri, in fiecare an ar rezulta un teanc de CD-uri de trei ori mai inalt decat Everestul.
In jurul acceleratorului au aparut insa si o suma de speculatii. Unii se tem ca acceleratorul sa nu creeze o gaura neagra care sa creasca si sa absoarba materia din jur, pana la absorbtia intregii planete Pamant. Se stie ca gaurile negre devin cu atat mai puternice cu cat absorb mai multa materie, expansiunea unui gauri negre oprindu-se numai atunci cand nu mai are ce consuma.
Fizicienii de la CERN spun insa ca au analizat aceasta chestiune inca de la construirea acceleratorului precedent, si ca nu este un risc semnificativ, deoarece o gaura neagra de mici dimensiuni este deosebit de volatila si va exploda intr-o fractiune de secunda.
Alte teorii vorbesc despre posibilitatea descoperirii unor noi dimensiuni fata de cele trei deja cunoscute, si despre descoperirea unei laturi ascunse a Universului.
Materia cunoscuta este constituita din 36 elemente, dar conform astronomilor, ea reprezinta doar aproximativ 4% din materia universului, restul fiind asa-numita materie intunecata. Unele teorii spun ca Big-Bang-ul care a creat Universul a creat si alte 36 de elemente, asa-numitele elemente super-simetrice, acestea fiind constituentele materiei intunecate.
Probabil doar viitorul va arata care dintre aceste teorii se vor dovedi fundamentate si care nu. Conform planificarii actuale, acceleratorul va fi pus in functiune in iunie 2008, iar inaugarea oficiala, la care vor participa sefii de state ai celor 20 de state membre ale CERN va avea loc in octombrie 2008.
Statele membre ale CERN sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Ceha, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia, Elvetia si Marea Britanie.
India, Israelul, Japonia, Federatia Rusa, Statele Unite ale Americii, Turcia, Comisia Europeana si UNESCO au statut de observatori.
Romania nu este nici membru nici observator la CERN.
BOGDAN FLORIN PAUL | 15 APRILIE 2008
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
