Editura Global Info / Biografii

Biografie

Alecu Donici

1806 — La 19 ianuarie este botezat Alecu (Alexandru) Donici, conform actului eliberat la 4 iunie 1818 de ieromonahul Nicolai de la biserica din satul Stanca, tinutul Orhei. Nascut in satul Bezin.
Este primul din cei patru baieti ai familiei.
Tatal este clucerul Dimitrie Donici.
Mama, Elena, nascuta Lambrino.

1808 — Se naste fratele sau, Petrache (decedat in 1872).

1819 — La 20 februarie, impreuna cu fratele sau Petrache este inscris la Liceul de cadeti nr. 1 din Sankt-Petersburg, unde sta pana la terminarea studiilor in 1825.
La 23 aprilie moare tatal fabulistului, clucerul Dimitrie, in varsta de 46 de ani, de tuberculoza.

1821-1822 — Familia se muta la Chisinau.

1825 — La 28 aprilie este trimis cu gradul de sublocotenent in regimentul Ekaterinburg, dislocat in sudul Basarabiei.

1826 — La 30 ianuarie este eliberat din serviciul militar din motive familiale.

1829 — La 4 noiembrie, la Iasi se stinge din viata unchiul dupa tata al fabulistului, Andronache Donici (n.1760).

1829-1830 — Este functionar in administratia civila, apoi asesor la Judecatoria civila din Chisinau.
Alecu Donici participa la combaterea epidemiei de ciuma in Basarabia, fiind membru al comisiei de la Ciuciuleni, organizata in acest scop.

1831 — La 7 iulie este ales asesor din partea nobilimii in Judecatoria regionala a constiintei, pe termen de 3 ani.

1835 — In revista moscovita „Teleskop" apare articolul lui A. Hajdeu „Literati basarabeni", in care Alecu Donici este prezentat ca traducator talentat al fabulelor lui I. Kralov si al poemului Tiganii de A. Puskin. Spre sfarsitul anului se stabileste in Principatul Moldovei, la Iasi.
Se casatoreste cu Maria, fiica lui Costache Rosseti-Balanescu, care insa moare repede si il lasa cu doi copii.

1837 — La Bucuresti se tipareste poemul Tiganii de A. Puskin, in traducerea lui Donici.

1839 — In „Albina romaneasca" apare poezia Amoriu si prietesug.

1840 — Apare volumul Fabule. Cartea I, Iasi, la Cantora „Daciei literare". Aici apar fabulele Vulturul si albina, Greierul si furnica, Lupul si cucul, Gastele, Vulpea si bursucul, Vulturul si paingul, Parnas, Momita si doua mate, Lupul si lupusorul, Calul si calaretul, Leul si iepurele, Stigletul si ciocarlanul, Doua poloboace, Racul, broasca si stiuca, Barbatul cu trei femei, Vulpea si magarul, Leul la vanat, Vulpea pedepsita, Pieptenul, Magarul, Antereul lui Arvinte, Vulpea in livada, Elefantul in domnie, Pietrenii si Bistrita, Galbanul, Pizmataretul si sarpele, Magarul si privighetoarea, Lupul nazar, Teiul si stejarii, Veverita.
M. Kogalniceanu reproduce din aceasta culegere in primul volum al „Daciei literare" cateva fabule, Antereul lui Arvinte, Barbatul cu trei femei, Gastele, Lupul nazar, Magarul, Momita si doua mate, Parnas, Vulpea si bursucul, Vulpea pedepsita.
In „Curierul romanesc" din Bucuresti si in „Foaie pentru minte, inima si literatura" din Brasov sunt retiparite fabule Barbatul cu trei femei, Gastele, Momita si doua mate.
Pe 22 iunie Alecu Donici daruieste Epitropiei Invataturilor publice din Moldova 100 de exemplare ale volumului aparut.

1841 — Se casatoreste cu Profira, fiica vornicului Scarlat Krupenski. Vor avea 10 copii.
Se stabilesc la Piatra-Neamt.
In aprilie publica in „Albina romaneasca" Autorul si hotul, Furnica.
In „Foaie pentru minte, inima si literatura" sunt retiparite din Fabule. Cartea I urmatoarele: Antereul lui Arvinte, Vulpea pedepsita, Lupul nazar, Lupul si cucul, Lupul si lupusorul, Magarul, Parnas, Pizmataretul si sarpele, Racul, broasca si stiuca.

1842 — Alecu Donici calatoreste la Bucuresti unde face cunostinia cu poetul si fabulistul Grigore Alexandrescu.
Apar Fabule. Cartea I editia a doua si Fabule. Cartea a II-a, Iasi, la Cantora „Foaiei satesti" cu 25 de fabule, Infiintarea fabulei, Lupul si motanul, Soarecul si guzganul, Morarul, Furnica, Florile, Raul si helesteul, Ursul la priseci, Momita si oglinda, Inteleptul si magnatul, Liliacul si randunelele, Lupul la pieire, Doi caini, Calul si magarul, Imparteala, Muntele, Lupul si soarecul, Cheltuitorul si randunica, Fierul si argintul, Oracolul, Norocul in vizita, Doi raci, Taranul si oaia, Taranul si calul, Poetul si bogatul si 5 poezii, Dlui Grigore Alexandrescu. La harazirea fabulei Raul si helesteul, Autorul si hotul, Prietesugul si amorul, Epigrama, Zi intai aprili.
La 16 iunie Alecu Donici doneaza Epitropiei Invataturilor publice 100 de exemplare din Fabule. Cartea a II-a si 10 exemplare din Poezii de G. Alexandrescu, tiparita tot atunci la Cantora „Foaiei satesti".
In „Foaie pentru minte, inima si literatura" au fost reproduse din Fabule. Cartea a II-a: Fierul si argintul, Infiintarea fabulei, Lupul si soarecul, Ursul la priseci.
In „Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1842" apare fabula Varul primare.

1844 — In revista „Propasirea. Foaie stiintifica si literara" se publica fabulele Pastorul si tantarul, Musca si poezia Gandul - aceasta fiind reprodusa tot atunci in „Curier de ambe sexe" - o parte din traducerea povestirii Tunsul si Satira catre mintea sa, traducere din Antioh Cantemir, realizata in colaborare cu C. Negruzzi.
Apare la Iasi volumul Satire si alte poetice compuneri de printul Antioh Cantemir, traduse in colaborare cu C. Negruzzi.
In „Foaie pentru minte, inima si literatura" sunt reproduse Viata printului Antioh Cantemir si Satira catre mintea sa din Satire si alte poetice compuneri de Antioh Cantemir.
In „Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1844" se publica fabulele Paingul si bondarul si Braminul.

1845 — In „Albina romaneasca" se publica fabula Adevarul sau cucosul de la moara.
In „Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1845" apare integral traducerea povestirii Tunsul.

1840-1845 — Din aceasta perioada dateaza un fragment dramatic apartinand lui Donici si publicat sub titlul Guraleiul.

1847 — In „Albina romaneasca" apar fabulele Bricele si Cainele latrand, aceasta fiind publicata concomitent in „Curierul romanesc" si in „Foaie pentru minte, inima si literatura".
La 7 iulie apare intr-un act public ca aga, prezident al tribunalului.

1850 — La 18 mai este numit prezident al Judecatoriei tinutului Neamt.
La 25 septembrie este avansat la postul de membru al Curtii de Apel. Isi incepe activitatea la 1 noiembrie.

1851 — Se publica fabulele Bondarul mizantrop in „Zimbrul" si Umbra si omul in „Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1851".
In august Donici e numit prin ofis domnesc de catre Grigorie Ghica prezident al Divanului de Intarituri.

1852 — In „Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1852" apar fabulele Doua mance si un copil si Trecatorii si cateii.
La 22 ianuarie este ales membru al Divanului obstesc, ramanand totodata prezident al Divanului de Intarituri.
Prin ofis domnesc Alecu Donici este numit intr-o comisie insarcinata cu tiparirea Hronicului romanilor de Gheorghe Sincai.

1853 — In „Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1853" se publica fabula Vulpea duioasa, iar in ziarul „Saptamana" redactat de C. Negruzzi fabula Capra si iada.
I se confera rangul de vornic.

1853-1854 — In ziarul „Saptamana" sunt retiparite fabulele: Veverita, Antereul lui Arvinte, Vulpea si bursucul, Barbatul cu trei femei, Gastele, Greierul si furnica, Leul si iepurele, Lupul nazar, Lupul
si cucul, Vulpea si magarul, Vulturul si albina, Vulturul si paingul, Vulpea in livada, Lupul si lupusorul, Magarul, Magarul si privighetoarea, Momita si doua mate, Parnas, Pieptenul, Pizmataretul si sarpele, Teiul si stejarii, Calul si calaretul, Fierul si argintul, Vulpea pedepsita, Racul, broasca si stiuca.

1854 — In culegerea de versuri tiparita in acest an la Oradea Mare „Versuintii romani, adeca Culesiune versuaria d'in Foiele naciunale de la anul 1838"; au fost reproduse fabulele: Parnas, Vulpea pedepsita, Magarul, Lupul si cucul, Racul, broasca si stiuca, Lupul si lupusorul, Infiintarea fabulei, Fierul si argintul.

1855 — In iulie-august calatoreste la Paris, unde isi duce doi copii la studii si pentru a-si ingriji sanatatea.
In „Romania literara" redactata de Vasile Alecsandri, se publica fabulele Turma si cainele, Nada si chiticul, Stiuca si motanul.
In „Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1855" apare traducerea articolului Marea Neagra si imprejurimile sale.
In „Calendar prevestitor... al vestitului astronom Cazimia pe anul 1855" apare talmacirea povestirii Tunsul. Intamplare adevarata din Valahia.
In 29 decembrie, impreuna cu C. Negruzzi si Gh. Asachi, scriitorul este ales membru al Comitetului Teatral, care recomanda piese pentru a fi montate la Teatrul National.

1856 — Publica fabulele Teiul si stejarii in ziarul „Nepartinitorul" si Vaporul si calul in „Steaua Dunarii".
Este numit intr-o comisie pentru cercetarea autenticitatii unui Fragment istoric, publicat de G. Boldur-Costachi.

1857 — In „Calendar pentru poporul romanesc" aparut la Brasov se publica fabula Turma si cainele, reprodusa apoi in „Foaie pentru minte, inima si literatura".
In „Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1857" aparut la Iasi se publica fabula Frunzele si radacina si poezia Stelele.
In ziarul „Buciumul" apare poezia La Buciumul.
In ziarul „Opiniunea" apare fabula Presura.

1858 — La Iasi apare volumul Satire si alte poetice compuneri de printul Antioh Cantemir, editia a doua.
In „Steaua Dunarii" se publica fabulele Lupul nazar si Lupul batran.
In ziarul „Zimbrul si Vulturul" apare fabula Lupul batran.
Din acest an dateaza un manuscris ingrijit de fabulist: Fabule. Ediie completa a lui Aleco Donici.

1860 — In ziarul „Tribuna romana" apar fabulele Broasca si zeul si Ursul butnari.
In „Revista Carpatilor" apare fabula Jderul si cacomul.
In februarie este ales deputat pentru Adunarea electiva a Moldovei din partea districtului Neamt.
In martie-aprilie impreuna cu C. Negruzzi si alti deputati semneaza un „Proiect pentru organizarea teatrelor".

1861 — A. Donici publica in ziarul „Viitorul" fabulele Carele cu oale, Stiuca si motanul, Turma si cainele, Mustele si albina precum si un fragment din Memoarul brigadierului Maureau de Brasey despre batalia din anul 1711 de la Stanilesti pe Prut, in traducere din ruseste.
In „Revista Carpatilor" apare fabula Mustele si albina.
Fabula Carele cu oale este retiparita in „Revista romana".
In ziarul „Dacia" este reprodusa fabula Liliacul si randunelele.

1862 — A. Donici publica in „Revista romana" cateva fabule si poezii: Dorinta romanului din 1862, La Ceahlau, Negutatorul, Torentele si oamenii (traducere din poetul rus M. Lermontov).
La 7 martie prin decret princiar A. Donici este numit procuror de sectie la Curtea de Casatiune.

1863 — In „Revista romana" apare in traducerea lui A. Donici articolul „Notitie despre Eparhia Basarabiei" de A. Zasciuk.
In „Lepturariu rumanesc" alcatuit de Aron Pumnul (tomul 2; partea I) e retiparita fabula Focul si statuia de ceara din Satire si alte poetice compuneri de printul Antioh Cantemir. Tot aici se publica fabulele Imparteala si Muntele.
In ziarul „Independenta romana" se publica fabula Ariciul si cartita.
In revista „Amicul scolii" din Sibiu au fost reproduse poeziile Torentele si oamenii si La mormantul unui doctor.

1864 — In „Lepturariu rumanesc" (tomul 4; partea I) sunt retiparite fabulele Florile, Galbenul, Gastele, Lupul si cucul, Pizmaretul si sarpele, Raul si helesteul, Vulpea si bursucul, Vulpea si magarul, Vulturul si albina.

1865 — La Chisinau in tipografia lui A. Popov vede lumina tiparului Cursul primitiv de limba rumana pentru clasele primare si patru clase gimnaziale intocmit de I. Doncev, in care au fost incluse fabulele Galbanul, Greierul si furnica, Stigletul si ciocarlanul, Vulpea in livada, Vulpea pedepsita, Teiul si stejarii, Vulpea si magarul, Leul si iepurele, Gastele, Vulpea si bursucul, Racul, broasca si stiuca, Doua poloboace.
Unele din aceste fabule, Galbanul, Greierul si furnica, Stigletul si ciocarlanul, Vulpea in livada, Racul, broasca si stiuca, Doua poloboace au fost incluse si in Abeceda rumana, compusa pentru scoalele elementare de acelasi I. Doncev si tiparita la Chisinau.
A. Donici se stinge din viata la 21 ianuarie, la Piatra-Neamt.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA