Editura Global Info / Biografii

Biografie

Bogdan Petriceicu Hasdeu

1838 — La 26 februarie se naste Tadeu Hasdeu in comuna Carstinesti (Cristinesti) langa Hotin, in Basarabia. Dupa alte surse, data nasterii este 16 februarie 1838.

Mai tarziu isi va schimba prenumele din Tadeu in Bogdan, corespondentul romanesc pentru polonezul Tadeu, adaugand la nume si Petriceicu, voind sa arate inrudirea cu Stefan Petriceicu, domnitor in Moldova in secolul al XVII-lea, in anii 1672-1674.
Tatal este Alexandru Hajdeu, nascut in 1811, a fost un carturar de seama al timpului si scriitor (in rusa, polona si romana). Dupa ce invatase la pensionul fiilor de nobili de pe langa Seminarul teologic din Chisinau, urmeaza Facultatea de Drept de la Universitatea din Harkov, facand paralel si studii de stiinte ale naturii si filologie (anticipeaza studiile fiului). Continua studiile la Lemberg si la München, unde isi ia doctoratul in filozofie. In afara de munca de profesor a practicat si avocatura. A avut preocupari de drept, filologie, istorie, folclor, filozofie si de literatura. S-a dovedit un mare patriot, in preocuparile sale istorice si literare facandu-si loc cu preponderenta trecutul Moldovei si al instrainatei Basarabii. Ca efor al Scoalelor din tinutul Hotinului, la 25 iunie 1837 - la inchierea anului scolar - tine un discurs Vechea glorie a Moldouei, care ii va aduce multe necazuri, cazand in dizgratia autoritatilor rusesti. Dupa 1841 va fi nevoit sa predea ca porfesor la gimnaziile din Vinila, Camenita si Aovno. Infruntand despotismul guvernatorului din Camenita, este considerat „tulburator al linistii publice", cerandu-i-se exilarea. Preocuparile tatalui au favorizat dezvoltarea unei atmosfere intelectuale cu totul deosebite in casa parinteasca.

Mama, Elisabeta Dauszka (Daucs), fiica unui locotenent, nobil lituanian, Teofil Dauszka, si a unei moldovence, Melania, nascuta Morjun, care a trait pana in 1889, in ultima parte a vietii fiind calugarita la Manastirea Pasarea de langa Bucuresti.
Arborele genealogic al Hasdeilor urca mult in istorie, familia boiereasca Hajdeu fiind atestata inca din timpul lui Stefan cel Mare. Bunicul scriitorului, Tadeu Hajdeu (1769-1835), stranepot al lui Gheorghe Lupascu Hajdeu, isi recapata drepturile asupra mosiilor stramosesti din tinutul Hotinului si se stabileste la Cristinesti. Acest Tadeu Hajdeu era om instruit, poet de limba polona, a tradus din scriitorul german August von Kotzebue in poloneza si a cules literatura populara romaneasca. Un unchi al scriitorului, Boleslav, desi de profesie naturalist, se ocupa si cu scrisul, fiind autor de proza de inspiratie istorica.

Tatal calauzeste primii pasi spre invatatura ai micutului Tadeu (Bogdan), daruindu-i Gramatica romaneasca a lui I. Heliade Radulescu. Tadeu invata cu tatal sau limbile stiute de acesta: greaca, latina, slavona, franceza, italiana, engleza, germana, rusa, polona, bulgara. „Singurul meu dascal a fost tatal meu", va afirma mai tarziu B.P. Hasdeu.

1840 — Se naste fratele sau, Nicolae.

1845-1850 — Face studii gimnaziale in diverse orase din Podolia si Volania (Vinija, Camenita, Aovno), unde tatal Alexandru Hajdeu era mutat ca profesor. Tanarul gimnazist vorbea polona perfect.
Vacantele si le petrece in casa parinteasca de la Cristinesti.

1848 — La Camenita (in Polonia) inceteaza din viata mama sa.

1850 — Alexandru Hajdeu se stabileste la Chisinau. Fiii sai Tadeu (Bogdan) si Nicolae devin elevi ai liceului „regional" al fiilor de nobili din Chisinau.
Educatie primesc cei doi tineri si de la tatal lor, care poseda o biblioteca de mare valoare.
La Chisinau era si poetul Constantin Stamati, ruda indepartata din partea mamei, care il incurajeaza sa scrie. De acum dateaza primele incercari poetice: Doina, Stefan cel Mare, dar predominante devin preocuparile pentru istoria Moldovei si a romanilor in general.

1852 — Cu prilejul aniversarii a jumatate de mileniu de la intemeierea Moldovei, B.P. Hasdeu publica o evocare a descalecarii lui Dragos, scriere pe care o dedica lui Constantin Stamati.
De acum dateaza insemnarile personale ale lui B. P. Hasdeu privind preocuparile asidue pentru istorie.
In vara se inscrie ca student la Universitatea din Harkov, unde, pana in 1854, face studii de drept, audiind si cursuri de istorie si filologie. La Harkov are profesor de drept roman pe Al. Mickiewicz, fratele poetului romantic polonez Adam Mickiewicz. La cursurile de filologie este coleg cu viitorul filolog rus A. Potebnea.
Ca student, desfasoara o bogata activitate literara si stiintifica: organizeaza o mica „societate literara"; scrie o lucrare despre mitologia dacilor; duce corespondenta cu Pogodin, secretarul Societatii pentru istoria si antichitatile ruse din Moscova, caruia ii anunta mai multe lucrari stiintifice.
Incepe sa scrie un Jurnal intim, pe care il va tine pana in anul 1856. Din acest jurnal aflam ca, spre sfarsitul anului 1852, cunoaste o tanara poloneza Alina Merjeewski de care se indragosteste.

1853 — „Desperat de tradarea Alinei", dupa cum insusi spune, se hotaraste sa intre in armata. La impotrivirea tatalui sau, incearca o sinucidere. Scapat de moarte (pistolul a carui teava si-o varase in gura inainte de a trage, nu era incarcat), „nu si-a mai permis sa mai incerce o data vointa Celui de Sus".
Un „vrajitor" de langa Chisinau ii prezice ca „inca din tinerete va ajunge la cele mai inalte onoruri".

1854 — In mai, insotit de tatal sau, mama vitrega, bunica Valeria si de fratele Nicolae, merge la Dubasari (la granita Basarabiei), unde se inroleaza in regimentul feldmaresalului conte Radetzki in care fusese primit. Merge apoi la Mirgorod, unde se afla „statul major al Diviziei de rezerva a cavaleriei usoare", in care fusese trecut, si de acolo la Noua Odesa. La Nikolaev provoaca la duel pe un Meyendorf, baron finlandez, pe care il tinteste in umar, Hasdeu scapand nevatamat.
Primeste scrisori de la tatal sau care il indeamna sa nu paraseasca „ocupatiile literare", „sa se cultive si sa invete neaparat germana".
Ca iunker va participa pentru scurt timp la razboiul Crimeii.

1857 — La 16 februarie trece Prutul in Moldova, la mosia cneazului Moruzi si apoi la Iasi. Venit in Moldova cu pasaport rusesc, isi sfasie pasaportul si il trimite la Consulatul rusesc de la Iasi. Guvernul tarist il condamna, in lipsa, la exil in Siberia; totodata il dezmosteneste de drepturile asupra averii parintesti si asupra averii unchiului sau Boleslav care nu avea alti mostenitori.
Inca din 1852 isi schimba prenumele din Tadeu in Bogdan; de acum va fi cunoscut sub numele de Bogdan Petriceicu-Hasdeu.

1858 — Pe 8 martie Vogoride, caimacan al Moldovei, il numeste judecator la Cahul (judetul Cahul, impreuna cu judejele Ismail si Cetatea Alba, revenise Romaniei dupa razboiul Crimeii). Refuzand sa devina „unealta politica" a lui Vogoride, este destituit peste putin timp.
Reintors la Iasi, colaboreaza la revista unionista "Zimbrul si vulturul".
Cu pasaport moldovenesc, pe numele „comisului Bogdan Petriceicu Hasdeu", face o vizita la Chisinau, de unde aduce cea mai mare parte din biblioteca tatalui sau.
La 11 noiembrie scoate prima sa revista "Romania" (unionista), scrisa in intregime de Hasdeu (doua numere pana la sfarsitul anului).
Publica primul sau studiu in primul numar al revistei Despre lo in titlul domnilor romani ai Moldovalahiei si Bulgariei.

1859 — In ianuarie continua revista, sub titlul "Romania. Revista ebdomadara sub redapciunea dlui Bogdan Petriceicu-Hajdau" (mai apar numai trei numere).
In septembrie daruieste Bibliotecii Scoalelor din Iasi circa 4000 volume.
Scoate "Foaea de istoria romana. Sub redapciunea lui Bogdan Petriceicu Hajdau" (patru numere).
In octombrie este numit custode al Bibliotecii Scoalelor din Iasi.

1860 — In ianuarie este numit profesor de istorie, geografie si statistica la scoala reala din Iasi.
In martie-iunie editeaza "Foita de istorie si literatura" (cinci numere). In revista publica Perit-au dacii?, studiu ce anunta viitoarele cercetari ale lui Hasdeu asupra originii poporului roman.
Face o calatorie la Chisinau pentru a achizitiona carti si manuscrise.
Este numit in Comisia pentru alcatuirea unei harti a Daciei vechi, impreuna cu Simeon Barnutiu si Nicolae Ionescu.
Consulatul rus din Principatele Romane intervine pentru extradarea lui Hasdeu, dar va fi ocrotit de catre Partidul Liberal.
Spre sfarsitul anului este inlaturat din functiile avute, in urma unor intrigi si inamiciiii pe care le starnise printre politicieni si istorici.
Se stinge din viata Nicolae, fratele lui B.P. Hasdeu, se pare in urma unei intemnitari politice.

1861 — Colaboreaza la revistele iesene.
In iulie-septembrie este trimis in Polonia, intr-o misiune pentru documentare asupra istoriei romanilor. Despre calatoria intreprinsa relateaza in studiul Luca Stroici. Fragment din Calatoriile intreprinse in partile Galitiei publicat in "Ateneul Roman", septembrie-octombrie 1861.
Tot in "Ateneul Roman" reproduce texte romanesti vechi, publica versuri si o traducere din Tristele lui Ovidiu.
Colaboreaza la "Tribuna romana", "Dacia", "Trecutul".
Scoala la care fusese numit profesor desfiintandu-se, infiinteaza un „Institut privat de educatiune", la care renunta in 1862.
Isi reia postul de bibliotecar si pe cel de profesor la Gimnaziul central.

1862 — Editeaza revista "Din Moldova" (de la nr. 10 ii schimba titlul in "Lumina"). In "Lumina" publica Duduca Mamuca, scriere care duce la suprimarea revistei si-i atrage protestul Ministerului Cultelor si Instruciunii Publice pentru „frivolitatile" cuprinse in nuvela si apoi destituirea din postul de profesor de istorie si bibliotecar. Urmeaza un proces de presa (3-4 iunie) pentru „imoralitate", de mare rasunet in epoca, incheiat cu achitarea lui. B.P. Hasdeu, in urma unei stralucite pledoarii a acuzatului. Nu-i va uita pe cei care l-au atacat: Titu Maiorescu si V. A. Urechia.

1863 — In vara se muta la Bucuresti, fiind numit in Comisia mosiilor manastiresti si in Comisia istorica.
La 3 noiembrie la Bucuresti editeaza "Aghiuta. Revista umoristica si critica" (apare pana la 17 mai 1864).
Colaboreaza la reviste de istorie si lingvistica de peste hotare.

1864 — In februarie se tipareste prima lucrare a lui B. P. Hasdeu: Luca Stroici, parintele filologiei romane, dupa ce aparuse mai intai in „Foiletonul Buciumului".
In martie in „Foiletonul Buciumului" si apoi in brosura publica Filozofia portretului lui Tepes.
Impreuna cu istoricul bulgar G.S. Rakowski, fondeaza ziarul politic "Viitorul", scris in romana si bulgara.
In revista "Aghiuta", apoi in volum, publica Micuta. Trei zile si trei nopti din viata unui student, forma refacuta a nuvelei Duduca Mamuca, prin atenuarea unor asperitati care indignasera pudoarea conventionala a epocii. Nuvela reprezinta un moment important in afirmarea prozei realiste.
Pe 17 mai gazeta "Aghiuta" este suspendata din ordinul primului ministru Mihail Kogalniceanu.
Pe 2 iunie-18 august in „Foiletonul Buciumului", publica textul insotit de note al primei versiuni din Ursita, cel dintai roman istoric romanesc. Initial, acest prim episod intitulat Ursita, precum si Procopseala (un fragment din Episodul II, tiparit tot in "Buciumul" in continuare) faceau parte dintr-un proiect de roman istoric din trecutul Moldovei: Copilariile lui lancu Motoc.
Pe 8 august Ministerul Instructiunii il insarcineaza pe B.P. Hasdeu sa editeze Arhiva istorica, colectiune critica de documente asupra trecutului istoric romanesc, din care va tipari patru volume intre 1865 si 1867.
A sustinut lovitura de stat din 2 mai, ulterior sustinand dinastia de Hohenzollern.

1865 — Pe 27 februarie la Ateneul Roman line o conferinta despre Talmud.
In aprilie tine doua conferinte la Ateneu: despre stadiul cercetarii istorice romanesti si despre scriitorii N. Filimon si Al. Deparateanu.
Pe 22 iunie in biserica Sf. Ilie Gorgani se cununa cu Iulia Faliciu dintr-o familie de moti din Rosia Abrudului.
Tine conferinte foarte apreciate la Ateneul Roman: despre spatarul Milescu si alta despre trei tipuri in dramaturgia europeana: Shyloc, Gobsec si Moise, conferinta publicata in volum in acelasi an: Trei ovrei: jupanul Shyloc al lui Shakespeare, domnul Gobsec al lui Balzac si jupanul Moise al lui Alecsandri.
Publica una din cele mai valoroase monografii istorice romanesti: lon Voda cel Cumplit: aventurile, domnia, rezbelele, moartea lui; rolul sau in istoria uniuersala si in viata poporului roman (1572- 1574) (in colectia „Oamenii mari ai Romaniei"). Bazata pe o documentatie minutioasa si corecta, scrierea nu are precedent la noi; deschide un drum in cercetarea istorica.

1866 — Intre 6 februarie si 5 iunie, la Bucuresti, editeaza ziarul "Satyrul", care continua linia revistei "Aghiuta".
Dupa lovitura de stat de la 11 februarie ia atitudine impotriva principelui strain.
Societatea Academica Romana il numeste pe Alexandru Hajdeu printre membrii ei, dar autoritalile ruse din Basarabia ii interzic sa vina la Bucuresti si sa faca parte din Academia Romana. Va fi primit membru de onoare in 1870.
La Teatrul National, la inceputul stagiunii de toamna, are loc premiera dramei istorice Domnita Ruxanda, sub directia lui C. Demetriad, printre interpreti fiind Costache Caragiale si Stefan Velescu.
Prin articole ca Fraternitatea si unirea, Unirea, Hasdeu pledeaza pentru ideea de unitate a Transilvaniei cu Muntenia si Moldova.
In octombrie la Ateneul Roman B.P. Hasdeu incepe cursul public Istoria dreptului constitutional al romanilor.
Publica in volum conferinta tinuta la Ateneu: Talmudul, ca profesiune de credinta a poporului israelit.

1867 — Pe 10 februarie are loc premiera piesei Razvan Voda, in interpretarea trupei lui M. Pascaly; piesa se publica mai intai in ziarul "Perseverenta", apoi in volum: Razvan Voda. Drama istorica in cinci acte, in versuri. Editia a II-a apare in 1867; Editia a III-a apare in 1869 cu titlul schimbat in Razvan si Vidra, ca si la editia a IV-a din 1895 care apare cu o introducere de P. P. Carp.
La 1 martie la Iasi apare revista "Convorbiri literare".
In vara lui 1867 calatoreste in Transilvania, zabovind in Muntii Apuseni, in tinuturile natale ale sotiei.
Face parte din Comitetul de conducere al Societatii „Transilvania".
Din toamna colaboreaza cu Partidul Liberal, scriind articole politice si polemice in "Romanul".
In decembrie calatoreste in Basarabia de Sud; este ales deputat la Colegiul III de la Bolgrad.

1868 — Are o activitate parlamentara bogata: discursuri in Camera privind Legea organizarii armatei.
Incepe atacurile deschise impotriva Junimii.
Publica Istoria tolerantei in Romania. Editia a doua revazuta si adaugita (scrierea se tiparise mai inainte in foiletonul ziarului "Romanul", intre 28 ianuarie si 28 februarie). In 1876 va fi tradusa in franceza de Federic Dame si Bonifaciu Florescu.
In revista "Familia" apare piesa Rosana.
In iunie-august intreprinde calatorii de studii in Austro-Ungaria, Serbia, Boemia, Bavaria si Franta. Cu acest prilej il cunoaste pe Iosif Vulcan.
La Biblioteca Nationala din Paris descopera un exemplar prescurtat al Basilicalelor in limba greaca (fusese folosit in Tarile Romane in timpul lui Mircea cel Batran si Alexandru cel Bun).

1869 — Pe 16 aprilie editeaza revista "Traian" (respectiv 16 aprilie 1869 - 14 februarie 1870); programul revistei continua ideile de la "Dacia literara".
La 16 octombrie 1869 renunta la postul de director, ramanand numai colaborator la revista "Traian".
Publica studii si documente istorice, lingvistice si folclorice.
Publica Oda la boieri, 1848-1869.
Calatorie de studii la manastirile din Serbia.
In august, la alegerile pentru primiri de noi membri in Societatea Academica Romana este respins; au contribuit la aceasta si numeroasele polemici in care se angajase B. P. Hasdeu.
Pe 14 noiembrie se naste singurul sau copil, Iulia; este botezata de Ion C. Bratianu. A fost un copil exceptional: la 3 ani stia sa citeasca; la 8 ani vorbea franceza, germana si engleza; tot la 8 ani trece examenele pentru clasele primare.
Pe 15 noiembrie este ales presedinte al Societalii „Romanismul".

1870 — La 2 martie apare prestigioasa revista "Columna lui Traian" (director si proprietar B.P. Hasdeu). (Aici publica Oda la ciocoi.) Cu doua numere pe saptamana, revista va fi o prezenta vie in publicistica romaneasca pana in mai 1875, reluata apoi din ianuarie 1876 pana in decembrie 1877 si iar reactivata din ianuarie 1882 pana in 1883. B.P. Hasdeu publica numeroase articole antimonarhice.
Pe 8 august banuit ca ar fi implicat in complotul Candiano-Popescu (Republica de la Ploiesti), este arestat pentru 9 zile si inchis la Vacaresti.
La Societatea „Romanismul" rosteste discursul Cosmopolitism si nationalism.
In aprilie, la Bucuresti, apare sub conducerea lui B.P. Hasdeu "Foaia Societatii Romanismul", care isi propune sa intareasca constiinta nationala a publicului cititor. (Revista apare pana in august 1871).

1871 — Pe 6 iunie, in cadrul serbarilor organizate de Societatea „Romanismul" pe Campul Cotrocenilor, pentru sarbatorirea a 50 de ani de la Revolutia lui Tudor Vladimirescu, rosteste un discurs.
In iulie-august face o calatorie de studii in Serbia, unde la Belgrad descopera prima parte din Pravila lui Matei Basarab, si in Ungaria, prilej de a identifica, la Budapesta, Anonymus Logoshiensis.
In septembrie in "Columna lui Traian" incepe sa publice vastul studiu istoric Vladislav Basarab. Viata politica, sociala, militara, religioasa, juridica, economica si literara a romanilor din Muntenia intre anii 1350 si 1380.
In octombrie incepe sa scrie Istoria critica.
In decembrie printr-un articol publicat in revista anunta transformarea "Columnei lui Traian" in revista stiintifica.

1871-1872 — In "Columna lui Traian" publica Orthonerozia (Trei crai de la rasarit), savuroasa comedie de limbaj impotriva latinismului exagerat si stricatorilor de limba.

1872 — La 30 aprilie in numele presei romanesti, rosteste o cuvantare la inmormantarea lui Ion Heliade Radulescu.
La 9 noiembrie se stinge din viata, la Cristinesti langa Hotin, tatal scriitorului: Alexandru Th. B. Hajdeu. Fiul afla despre moartea parintelui sau de-abia pe 20 ianuarie 1873, fara sa-si poata explica „motivul unei intarzieri atat de monstruoase".
Apar primele doua fascicule din Istoria critica a romanilor.

1873 — Pe 3 februarie i se decerneaza Marea medalie de aur pentru contributiile sale la studiul istoriei nationale.
Publica Istoria critica a romanilor din ambele Dacii in secolul XIV. Tom. I. Pamantul Tarii Romanesti in secolul XIV.
Parlamentul Romaniei voteaza un premiu lui B.P. Hasdeu pentru continuarea Istoriei critice a romanilor.
Regele Carol il decoreaza cu „Medalia de aur".
Ii apare volumul de versuri intitulat Poesie.

1874 — In timpul verii intreprinde o calatorie de studiu in Transilvania, care dureaza trei luni.
Continua publicarea volumului II din Istoria critica a romanilor.
Pe 14 octombrie la Facultatea de Litere din Bucuresti deschide cursul de Filologie comparata „imbratisand limbile sanscrita, zendica, armeana, elena, latina, albaneza, celtica, germanica, slavica si limbile romanice, toate in raport cu limba romana".

1875 — Apare volumul I din Istoria critica a romanilor (edijia a 2-a „revazuta si foarte adausa"), insolit de volumul II: Reactiunea omului contra naturii.
Titu Maiorescu, ministrul Instructiunii, ii suspenda cursul de Filologie comparata.
Publica Principie de filologie comparatiua ario-europea (cursul tinut la Facultatea de Litere).

1876 — Intre 15 februarie si 15 mai este director la "Revista literara si stiintifica" in care, in numerele 2-3, tipareste a doua editie, revazuta si adaugita, a romanului Ursita.
Pe 17 mai este numit director al Arhivelor Statului, functie in care va ramane pana la 1 aprilie 1900.
Pe 5 iunie la Universitate isi incepe cursul de Filologie comparata, reinfiintat de noul ministru al Instructiunii Gh. Chitu.
In septembrie este in misiune stiintifica la Cracovia, trimis de Ministerul Instructiunii Publice.
Publica in brosura studiul Baudouin de Courtenay si dialectul slavoturanic din Italia. Cum s-au introdus slavismele in limba romana?
Colaboreaza si la alte reviste ale timpului: "Familia", "Sentinela romana", "Romanul", "Perseuerenta", "Ghimpele".

1877 — La 13 septembrie este ales membru al Societalii Academice Romane, Sectia Filologica, presedinte al Academiei fiind Ion Ghica.
Publica studiul istorico-lingvistic Dina Filma. Gotii si gepizii in Dacia.

1878 — In septembrie, ca delegat al Romaniei, participa la al IV-lea Congres International al Orientalistilor, tinut la Florenta.
Publica Obiceiele juridice ale poporului roman (studiu reeditat in 1882).

1878-1881 — Publica Cuvente din batrani. Tom. I-III. Tom. I: Limba romana vorbita intre 1550 si 1600; Tom II: Cartile poporane ale romanilor in secolul XVI in legatura cu literatura poporana cea nescrisa; Din Tom III publica doar partea introductiva: Conspectul stiintelor Filologice; Linguistica in general.
La 2 octombrie este numit profesor titular la catedra de filologie comparata a Universitatii din Bucuresti, post pe care il va onora pana in anul 1900.

1879 — Pe 3 ianuarie stagiunea de la Teatrul National din Bucuresti se inaugureaza cu Trei crai de la rasarit, comedie in doua acte (aparuta in "Columna lui Traian" in 1871-1872). La a doua reprezentatie a participat si familia regala. In acelasi an piesa se tipareste in volum.
Este ales membru al Academiei Literare din Belgrad. Devine secretar general al Academiei Romane si secretar al Sectiei Literare (functii in care va ramane timp de 7 ani).

1880 — Pe 10 aprilie Academia Romana ii acorda premiul „Ion Heliade Radulescu" (5000 lei aur) pentru primele doua tomuri din Cuvente din batrani.
In vara intreprinde o calatorie stiintifica la Londra, unde studiaza manuscrisul Evangheliarului de 1574, pastrat la British Museum.

1881 — Admirator al lui Heliade si unul din initiatorii ridicarii unui monument in cinstea lui, B. P. Hasdeu rosteste un discurs cu prilejul dezvelirii statuii lui I. Heliade Radulescu in fata Universitatii din Bucuresti.
A editat Psaltirea lui Coresi din 1577.
Iulia Hasdeu, la 11 ani, termina cursul secundar la Liceul „Sf. Sava" ; insotita de mama sa, pleaca la Paris, unde urmeaza cursurile Colegiului Sévigné.

1882 — Pe 4 februarie este ales in unanimitate membru al Societatii de Lingvistica din Paris.
La 7 februarie este ales membru al Societatii Enciclopedice Romane.
Pe 13 iulie este trimis la Paris pentru a reprezenta Romania la dezvelirea monumentului lui Jules Michelet. B. P. Hasdeu rosteste un discurs reprodus si comentat elogios de cele mai importante ziare pariziene. La reintoarcere, viziteaza Italia, la Arhivele din Genova identificand un document emanat de la un stramos al sau.

1883 — La Bucuresti ia fiinta „Societatea presei", B. P. Hasdeu fiind ales presedinte al Comitetului.
Pe 2 aprilie Academia Romana il desemneaza pe B.P. Hasdeu ca sa realizeze dictionarul Etymologicum Magnum Romaniae.
In aprilie candideaza la alegerile parlamentare de la Craiova, dar nu obtine voturile necesare.
Publica studiul Din istoria limbei romane.
Pe 11 iunie ia parte la dezvelirea monumentului lui Stefan cel Mare de la Iasi, unde rosteste un entuziast discurs; dezvelirea festiva a monumentului se face in prezenta regelui Carol.
In vara calatoreste la Budapesta si Paris.
Pe 29 decembrie este ales membru al Academiei Imperiale de Stiinte din Petersburg.
Calatorie de studii la Budapesta.

1884 — In vara acestui an intreprinde o calatorie de studii la Viena, München si in special in Elvetia pentru a studia organizarea si functionarea invatamantului.
In noiembrie este ales deputat de Craiova.
Publica Oltenestele. Patru discursuri (1869-1871).

1885 — Incepe lucrul la Etymologicum Magnum Romaniae; la 2 martie prezinta Academiei un raport asupra desfasurarii lucrarilor la Dictionar.

1886 — La Viena se stinge din viaja unchiul sau Boleslav, lasandu-i mostenire documentele familiei Hasdeu si mosia din Basarabia.
Pe 2 octombrie la Viena participa la cel de al doilea Congres al Orientalistilor, unde tine comunicarea Sur les éléments turcs dans la langue roumanie (studiu lingvistic tiparit in brosura in acelasi an).
In iulie Iulia Hasdeu ia bacalaureatul in litere la Sorbona si se inscrie la Facultatea de Litere, urmand cursuri si la École des Hautes Études. Scrie versuri in franceza.
Publica primul Tom din Etymologicum Magnum Romaniae.

1887 — La 15 decembrie scoate "Revista noua", care va fiinta pana in septembrie 1895 (una dintre cele mai prestigioase reviste ale timpului).
Iulia Hasdeu, la Paris, este incercata de primele semne de ftizie.

1887-1888 — Editeaza opera fundamentala Etymologicum Magnum Romaniae. Tom I-IV, volumele apar respectiv in anii: 1887 (reeditarea Tomului I din 1886), 1883 (doua volume) si 1888.

1888 — La Paris, Iulia Hasdeu incepe sa-si pregateasca teza de doctorat, avand ca tema Filozofia in literatura nescrisa a poporului roman. Cu o inzestrare extraordinara, scrie versuri in franceza, are preocupari muzicale si de pictura. Dar boala de plamani agravandu-i-se, este dusa de tatal ei la tratament la Montreux, in aprilie, apoi in vara la Agapia. Cu toate ingrijirile, se stinge din viata la 29 septembrie, inainte de a implini 19 ani. Este inmormantata la cimitirul Bellu, printre cei prezenti la ceremonie fiind M. Kogalniceanu si I. C. Bratianu.
In numarul din 15 noiembrie 1888, "Revista noua" publica un studiu al lui Ionescu-Gion despre opera literara a Iuliei Hasdeu, iar B. P. Hasdeu publica prima scriere dupa moartea Iuliei: Povestea crinului. Cutremurat de moartea fiicei sale, Hasdeu va trai de acum incolo cu credinta comuniunii mistice cu fiinta disparuta.
Incepe sa traduca si sa publice din opera fiicei sale.

1889 — Pe 15 martie in Revista noua, B. P. Hasdeu publica Asteptand (cea dintai poezie dupa moartea Iuliei).
Apare primul volum postum din opera Iuliei Hasdeu, Bourgeons d'Avril, cu o introducere de Angelo de Gubernatis.
In noiembrie se intrevad primele preocupari spiritiste in comentariile la O introducere in istoria universala (republicarea unor capitole din Istoria critica, vol. II, aparute in "Revista noua").

1890 — Este suplinit de Lazar Saineanu la catedra sa de la Facultatea de Litere.

1891 — Cea mai mare parte a activitatii sale din acest an este dedicata elaborarii scrierii Sic cogito (tiparita succesiv in "Revista noua").
Publica Anonymus Lugoshiensis. Cel mai vechi dictionar al limbii romane, dupa manuscriptul din Biblioteca Universitatii din Pesta.

1892 — Publica in volum studiul de filozofie spiritista Sic cogito. Ce e viata? Ce e moartea? Ce e omul?
Apare Strat si substrat. Genealogia popoarelor balcanice (Introducerea la Tomul III din Etymologicum Magnum Romaniae).
La 9 februarie inaugureaza la Ateneul Roman seria de conferinte cu tema „Noi in 1892".
Isi reia Cursul general de filologie comparata la Facultatea de Litere.
La 20 decembrie la Ateneul Roman inaugureaza seria conferintelor „Noi si voi".

1893 — Pe 19 septembrie, in sedinta solemna, la Academia Romana citeste darea de seama asupra dictionarului Etymologicum Magnum Romaniae.
Incepe constructia castelului de la Campina, ridicat in amintirea fiicei sale Iulia.
Aproape tot anul sustine polemici cu Titu Maiorescu, Al. Vlahula, C. Dobrogeanu-Gherea, Al. Philippide.

1894 — Pe 9 aprilie la Academia Romana, de fata fiind si regele Corol, B. P. Hasdeu citeste studiul sau asupra Basmului.
Publica studiul Basarabii. Cine? De unde? De cand?
In "Revista noua" publica noi studii spiritiste.
In decembrie in "Revista noua" publica poemul Dumnezeu.
Apare editia a doua din Ioan Voda cel Cumplit (1572-1574).

1895 — Este ales membru onorific al Academiei de Stiinte din New York, titlu care se adauga celorlalte distinctii academice acordate de academii de la Paris, Petersburg, Belgrad, Sofia s.a.

1896 — In amintirea fiicei sale Iulia, face o donatie de 50.000 lei, din care, o data la trei ani, sa se distribuie premii pentru scrieri literare.
La Facultatea de Litere incepe cursul Elemente dacice in limba romana.
Este terminat Castelul „Iulia Hasdeu" de la Campina, o constructie aparte a carui proiect - spunea Hasdeu - i l-ar fi transmis chiar fiica sa Iulia prin efluvii de natura oculta. B. P. Hasdeu devenise un preot la templul fiicei sale.

1897 — Apare Sarcasm si ideal. Multe din poeziile publicate aici, ca si Sic cogito, sunt marturii ale macinarii launtrice dupa pierderea fiicei sale.
In martie Academia Romana ii retrage sarcina de a mai continua Dictionarul limbei romane (Etymologicum).
Se retrage la Campina. La Bucuresti vine numai pentru a-si tine cursul Elemente dacice in limba romana.
In vara, I. L. Caragiale il viziteaza la Campina si publica in Epoca (27 iunie-1 iulie 1897) reportajul O vizita la Castelul „lulia Hasdeu".

1898 — La universitate tine cursul Dezvoltare asupra principalelor puncte din vocalismul „ea" si „oa".
Publica Negru Voda. Un secol si jumatate din inceputurile statului Tarei Romanesti.

1899 — Se retrage din functia de director al Arhivelor Statului.
Este decorat si i se acorda o pensie viagera de 1500 lei pe luna.

1900 — In februarie tine un ciclu de lectii universitare despre Elementele dacice ale limbii romane.
In martie se retrage de la catedra universitara prin pensionare.

1901 — Publica studiul Cine sunt albanezii?
Pe 7 decembrie tine o conferinta la Ateneul Roman contra propagandei rusesti: Papa de la Neva, care a fost tiparita si in brosura.

1902 — Pe 13 ianuarie tine un discurs la Academia Romana despre I. Heliade Radulescu.
Pe 2 iulie se stinge din viata sotia sa.
Din ianuarie pana in iulie conduce ziarul "Apararea nationala", in care publica ultimele sale articole politice.

1903 — Publica O nevasta romanca in traiul pamantesc si-n viata ei dupa moarte, scriere care cuprinde elemente spiritiste.

1904 — Prefateaza volumul Studii al lui N. I. Apostolescu (este ultima sa scriere).

1906 — La 23 noiembrie B. P. Hasdeu isi scrie testamentul.

1907 — La 25 august, singur si uitat, se stinge din viata in castelul de la Campina.
Pe 27 august corpul neinsufletit al lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu este adus si inmormantat in cavoul de la cimitirul Bellu, alaturi de cele doua Iulii: sotia si fiica.
Rosteste un discurs funerar istoricul D. Onciul din partea Academiei Romane si a Arhivelor Statului.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA