| Editura Global Info / Biografii |
Biografie
Camil Petrescu
Romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist şi poet. Este considerat iniţiatorul romanului modern.
1894 — La 22 aprilie se naşte la Bucureşti, Camil Petrescu, fiul ofiţerului Camil Petrescu, mort înainte de naşterea scriitorului şi al Anei, născută Cheler sau Keller.
La scurt timp moare şi mama sa. Este crescut de comisarul de poliţie Tudor Popescu şi soţia sa, Maria, din mahalaua Moşilor. Urmează clasele primare la o şcoală din Obor.
1906-1909 — Începe cursuri liceale la Colegiul „Sfântul Sava“ din Bucureşti.
1909-1913 — Continuă la Liceul „Gheorghe Lazăr“ din Bucureşti.
1912 — Trimite o poezie lui Macedonski şi acesta îi publică o strofă.
1913 — Din 11 noiembrie este student al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti.
1914 — Sub pseudonimul Raul D., debutează la revista Facla cu articolul Femeile şi fetele de azi. Cu acelaşi pseudonim colaborează la Rampa lui N. D. Cocea şi la Cronica lui T. Arghezi.
1916 — Urmează cursurile şcolii militare la Regimentul 6 „Mihai Viteazul" din Bucureşti în paralel cu cele universitare. La 1 august se înrolează ca sublocotenent în armată. Participă ca ofiţer la Primul Război Mondial. Luptă pe linia Predeal-Brasov. Este rănit şi ajunge într-un spital militar din Târgovişte.
Publică în "Capitala" prima sa poezie Sonet.
1917 — Se reîntoarce pe front şi luptă la Caşin şi Oituz. Până la 1 august este rănit de două ori.
1918 — Războiul îl supune unor noi experienţe traumatizante. În timpul unui bombardament german îşi pierde auzul la o ureche. Cade prizonier la unguri şi revine în ţară pe 10 aprilie. Scrie piesa Jocul ielelor.
Devine profesor suplinitor la Liceul Gheorghe Lazăr.
1919 — Îşi ia cu brio licenţa în filosofie, cu calificativul „magna cum laude“ cu o lucrare de logică.
1919-1921 — Este profesor la Timişoara. Conduce revista "Banatul românesc". Editează revista "Limba Română". Infiinţează şi conduce la Timişoara ziarul "Ţara".
Revine la Bucureşti. Pentru scurt timp, activează în grupul revistei "Sburătorul", iar în revista omonimă publică primele poezii.
1922 — Primeşte Premiul Teatrului Naţional.
1923 — Publică volumul Versuri. Ideea. Ciclul morţii. Apare piesa Act veneţian.
1925 — I se joacă piesa Suflete tari la Teatrul Naţional din Bucureşti. Ca urmare a unor cronici exagerat de severe, piesa Mioara (1926) cade. Scrie piesa Danton.
1926 — Începe să scrie comedia Mitică Popescu.
1927-1940 — Notele zilnice îl arată ca pe o fiinţă hărţuită de lipsuri materiale şi de complexul propriei infirmităţi, înconjurată din toate părţile de ostilitate şi de atacuri nedrepte.
1930 — Scrie romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război.
1933 — Apare Patul lui Procust, roman care îi aduce aproape unanima recunoaştere a talentului.
Pamfletul critic Eugen Lovinescu supt zodia seninătăţii imperturbabile marchează pragul ultim al rupturii de marele critic.
1934 — Din acest an devine colaborator şi apoi redactor-şef al "Revistei Fundaţiilor Regale", unde publică multe dintre cele mai valoroase studii ale sale.
1936 — Apare volumul de eseuri şi articole Teze şi antiteze. Devine vicepresedinte al "Societăţii Autorilor Dramatici Români".
1937 — Îşi dă doctoratul cu lucrarea Modalitatea estetică a teatrului.
1938 — Scrie scenariul filmelor Ştefan cel Mare şi O fată într-o iarnă. Participă la Congresul Internaţional al Scriitorilor Dramatici de la Stockholm.
1939 — Este numit directorul Teatrului Naţional din București, unde va rezista doar 10 luni.
I se acordă Premiul National pentru literatură dramatică românească. Face o călătorie de informare la Paris şi la Londra.
1943 — Până prin acest an, se dedică filosofiei; aprofundează studiul fenomenologiei şi schiţează bazele unui „sistem" propriu, de esentă fenomenologică: Substantialismul.
Apare nuvela Moartea pescăruşului, în Revista Fundaţiilor Regale.
1944 — Are loc premiera piesei Iată femeia pe care o iubesc.
Pe 23 august este bombardat imobilul în care locuieşte pe strada Câmpineanu la nr. 58.
1947 — Pe 3 aprilie se căsătoreşte cu actriţa Eugenia Marian (Ghighi). Pe 21 iunie se naşte primul său copil, Camil-Aurelian.
1948 — Este ales membru al Academiei Române.
Scrie piesa de teatru Bălcescu.
1950 — Se naşte cel de-al doilea copil, Octavian-Eugeniu.
Apare volumul de nuvele Turnul de fildeş.
1953 — Publică primul volum al romanului istoric Un om între oameni, operă în trei volume însumând peste 1500 de pagini, rămasă neterminată.
Divorţează de soţia sa, dar rămân să locuiască împreună.
1954 — I se acordă "Premiul de Stat" clasa I şi titlul de "Laureat al Premiului de Stat" pe anul 1953, decorat cu "Ordinul Muncii" clasa I.
1955 — Scrie piesa Caragiale în vremea lui.
1956 — Scrie poemul comic Papuciada sau povestea despre armata viteazului Papuc.
1957 — Pe 13 mai, la orele 23:30, Camil Petrescu moare la Bucureşti, în casa sa din Aleea Gaillac numărul 3, care acum îi poartă numele. Decesul său este înregistrat pe data de 14 mai.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
