Editura Global Info / Biografii

Biografie

Cezar Bolliac

1813 — La 23 martie se naste, in Bucuresti, Cezar Bolliac.
Tatal este medicul Anton Bogliaco (Bolliaco sau Poleac) de origine italiana.
Mama sa este Zinca Kalamogdartis, de origine greaca. La scurt timp dupa nasterea copilului, tatal isi paraseste familia si se reintoarce la Florenta. Zinca se recasatoreste cu stolnicul Petrache Peretz, in casa caruia va creste si isi va incepe educatia micutul Cezar.

1821-1830 — Dupa lectiile primite acasa de la dascalul grec Neofit Duca, printre care notiuni de istorie si literatura clasica, urmeaza cursuri la Colegiul „Sf. Sava" din Bucuresti, avand ca profesor, intre altii, pe Ion Heliade Radulescu, de la care ii vine impulsul pentru studiul limbilor si literaturilor moderne.

1830 — La 17 ani, Cezar Bolliac intra ca iuncher in nou infiintata „militie pamanteneasca". Aici ii intalneste pe viitorii revolutionari de la 1848: Marin Serghiescu-Nationalul, Constantin Telegescu, E. Plesoian, Cristian Tell. Se retrage in scurt timp din armata pentru a se dedica literelor.

1831-1833 — Dupa unele marturii, Cezar Bolliac s-ar fi aflat in acesti ani la studii la Paris.

1835 — Incepe sa participe la activitatea Societatii Filarmonice, unde e introdus de Ion Heliade Radulescu si Ion Campineanu. Din Societate mai faceau parte Iancu Vacarescu, Gr. Alexandrescu, Ion Ghica, Ion Voinescu II.
Scrie piese de teatru care s-au pierdut: Matilda, Taierea a 12 boieri la manastirea Dealului, Radu Voda, Moartea lui Abel.
Debuteaza cu volumul Operele lui Cezar Bolliac. Meditatii. Proza si versuri, in Tipografia lui Eliad.
Scrie o disertatie impotriva robiei care nu se poate tipari fiind respinsa de cenzura.

1836 — La sfarsitul anului scoate, impreuna cu Constantin Filipescu, revista "Curiosul", care inceteaza dupa al treilea numar, din cauza satirelor publicate de Bolliac. Intentiona sa faca si o societate literara in jurul revistei.

1838 — Este pomojnic la masa rangurilor din Secretariatul Statului.

1839 — Simpatizeaza cu miscarea patriotica condusa de Ion Campineanu.
Scrie Epistola la colonelul I. Campineanu.

1840 — In octombrie este arestat, fiind banuit de participare la conspiratia revolutionara condusa de D. Filipescu, alaturi de N. Balcescu, Marin Serghiescu-Nationalul, Eftimie Murgu, Const. Telegescu.

1841 — In martie este trimis in exil la manastirea Poiana Marului, de unde este eliberat in luna iunie.
Scrie poeziile Tiganul vandut, La maior Ion Voinescu II, Sila, precum si acea Marsillieza a romanilor.

1842 — Este numit procuror la un tribunal din Bucuresti, o data cu venirea la domnie a lui George Bibescu.
In iunie incepe colaborarea cu poezii si articole la "Foaie pentru minte si literatura" din Brasov.

1843 — In iunie incepe colaborarea la "Curier romanesc", revista lui Heliade.
Apare volumul Din poeziile lui Kesar Boliak, Tipografia Curtii.
Impreuna cu N.Balcescu, fratii Golesti si N. Cretulescu, face o calatorie in Carpatii Meridionali. Cu acest prilej scrie poeziile O noapte pe Caraiman si Muncitorul.
Pe 6 octombrie se afla la ocnele de sare de la Telega, unde scrie poezia Ocna.
Devine membru al Societatii literare care in 1845 se va reorganiza sub numele de „Asociatie literara a Romaniei".
In toamna apare societatea secreta revolutionara „Fratia", infiintata de N. Balcescu, Ion Ghica, Cristian Tell si Al.G. Colescu Negru. Cezar Bolliac face parte din Comitetul de conducere al societatii.
Cu prilejul lansarii pe Dunare a navei „Marita" publica in "Curierul Romanesc" poezia La cea dintai corabie romaneasca.
O cunoaste pe fiica banului Mihail Ghica, Elena, viitoarea scriitoare Dora D' Istria.
Este inaintat la rangul de serdar.

1844 — Colaboreaza la "Vestitorul romanesc" si la "Propasirea".
Scrie amplul poem Episod din revolutia lui Domnul Tudor.
Publica doua articole: Despre publicitate in "Curierul romanesc" si Catre scriitorii nostri in "Foaie pentru minte, inima si literatura", unde publica si poezia La muza mea.

1845 — Scrie, de-a lungul intregului an, cronica dramatica in "Curierul romanesc".
Incepe cercetarile arheologice de-a lungul Dunarii si apoi prin muncelele dintre Olt si Prahova, impreuna cu August Treboniu Laurian, D. Bolintineanu si fratii Peretz. Din aceste cercetari a rezultat Din itinerariul d. Bolliac, publicat in "Curierul romanesc".
In "Vestitorul romanesc" publica articolul Poezia populara.

1846 — In "Foaie pentru minte, inima si literatura" publica articolele Populul (Poporul) si Poezia.
La 24 noiembrie se casatoreste cu Aristita Izvoranu, fiica paharnicului Alexandru si a Elenei Izvoranu, care ii aduce ca zestre mosia Glina din Ilfov.

1847 — In tipografia lui Heliade ii apare volumul Poezii noua, poezii sociale si de natura.

1848 — Cezar Bolliac este printre fruntasii revolutiei din Tara Romaneasca. Face parte din Comitetul revolutionar, impreuna cu Balcescu, Heliade, Ion Ghica, C.A Rosetti, fratii Golesti. Devine secretar al guvernului provizoriu si apoi vornic al capitalei, este unul din redactorii ziarului "Popolul suveran", alaturi de Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu. La una din adunarile populare propune ridicarea statuilor lui Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu si Gheorghe Lazar. La arderea Regulamentului Organic si a Arhondologiei (cartea cu titlurile boieresti) tine un discurs in curtea Mitropoliei. Alaturi de N. Balcescu, sustine inarmarea maselor pentru a se impotrivi ostirii turcesti care intrase in tara sa inabuse revolutia. Este membru in comisia pentru eliberarea tiganilor.
Scrie poezia O tiganca cu pruncul sau la Statua Libertatii din Bucuresti.
Dupa inabusirea revolutiei, este arestat, impreuna cu N. Balcescu, D. Bolintineanu si fratii Golesti si imbarcati pe o corabie turceasca, de pe care reusesc sa fuga la Orsova si pe 12 noiembrie soseste la Brasov.

1849 — In martie scoate la Brasov ziarul "Expatriatul" care apare pana in luna iunie aceleasi an. In ziar pledeaza pentru impacarea revolutionarilor romani si maghiari.
Devine unul dintre secretarii generalului Ben, conducatorul militar al revolutiei maghiare.
In iunie, se intalneste la Budapesta cu N. Balcescu si impreuna cu el incheie in luna iulie o conventie cu guvernul revolutionar al lui Kossuth pentru o alianta intre revolutionarii romani si cei maghiari.
Scrie poezia Romania Solidara.
In august, dupa inabusirea revolutiei maghiare, Cezar Bolliac trece Dunarea si se intalneste la Constantinopole cu Ion Ghica.
In octombrie se afla la Brussa in Turcia, unde se intalneste cu alti revolutionari romani refugiati.
Scrie poezia Unirea.

1850 — In martie scrie poezia Se naste sau se face omul?
La Constantinopole, impreuna cu Cristian Tell si Gr. Plesoianu pune la cale o noua miscare revolutionara, pe care Ion Ghica nu o aproba. Este arestat de turci, dar eliberat cu garantia lui Ion Ghica.
In august pleaca la Atena, pe furis cu pasaport fals. La Atena scrie poezia Patria.
Pe 21 septembrie soseste in Malta cu pasaport britanic pe numele Timoleon Paleolog.
Pe 16 octombrie soseste la Paris, unde va ramane pana in 1857, desfasurand o bogata activitate publicistica, in cadrul actiunilor revolutionarilor romani exilati.

1851 — In ianuarie scrie poezia Clacasul.
In noiembrie ia parte la editarea ziarului "Republica romana" de la Paris. Aici publica studiul Regulamentul. Arhondologia. Condica lui Caragea. Condica criminala din 1851.

1852 — Incepe sa scrie o serie de memorii si scrisori ce le trimite marilor personalitati din Franta si Anglia; le reuneste in volum in 1856, in Choix de lettres et mémoires sur la question roumaine.

1856 — Scrie poeziile Romania si Acvila strabuna, in care evoca „buciumul lui Zamolx".
In "Steaua Dunarii" de la Bucuresti publica articolul Scrisori in tara, in care leaga ideea unirii Principatelor Romane de ideea unitatii fondului dacic.
Publica, la Paris, Tipographia de la Roumani, prima brosura din seria proiectata a unor Mémoires pour servir à l'histoire de Roumanie (Provinces danubiennes), dar nu a aparut decat aceasta brosura.

1857 — Participa si mai impetuos la lupta pentru unirea tarilor romane: publica poeziile Tara Romaneasca catre Moldova si Rasunet la Hora Unirii de V. Alecsandri.
Pe 10 martie editeaza la Paris ziarul "Buciumul", care apare pana la 3 mai.
In versiunea franceza ii apar: Domnul Tudor. Episode de la Revolution Roumaine de 1821 (scris in 1844); Poésies.
Publica volumele: Poezii. Renasterea Romaniei (Paris, doua editii); Colectiune de poezii vechi si noi (Bucuresti).
In iulie se reintoarce in tara o data cu ceilalti exilati romani carora le inceteaza exilul.
Incepesa colaboreze la "Seculul" si "Romania", gazeta unionista, in redactia careia intra.
La 17 octombrie este numit director al "Monitorului Adunarii ad-hoc", care apare pana la inceputul lui ianuarie 1858.

1858 — In iunie, in scopuri arheologice, intreprinde o calatorie prin tinuturile Dunarii, dar dupa o luna i se interzice calatoria, banuita ca ar avea scopuri politice.
In iulie incepe colaborarea la ziarul "Romanul", colaborare care va dura pana la sfârsitul anului1862.
In august publica, in "Nationalul", Mozaicul social, unul dintre cele mai importante articole ale sale.

1859 — Cezar Bolliac este unul dintre cei mai aprigi luptatori pentru unire; lui ii apartine ideea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor la Iasi si la Bucuresti.

1860 — In martie este numit membru al Curtii apelative din Bucuresti, dar demisioneaza peste cateva luni pentru ca i se respinsese alegerea ca deputat.
In aprilie moare sotia lui Cezar Bolliac.
Primeste misiunea de a cerceta monumentele si documentele istorice din manastirile catorva districte.
In noiembrie este ales membru al Municipialitatii orasului Bucuresti.

1861 — In ziarul "Romanul" incepe seria articolelor de mare rasunet Monastirile din Tara Romaneasca prin care cere secularizarea imenselor averi manastiresti.
In acelasi an publica, tot in "Romanul", studiul cu caracter arheologic Cercetari prin manastiri.
Publica volumul Culegerea de mai multi articoli publicati atat in strainatate cat si in tara.
Este nevoit sa vanda mosia Glina, care constituise zestrea sotiei sale.

1862 — Publica in ziarul "Romanul" studiul Monastirile dzise Brancovenesti.
Publica in volum Monastirile din Romania (Monastirile inchinate).
La 15 decembrie reapare "Buciumul" (proprietar si director Cezar Bolliac) care va dainui pana in decembrie 1864.
Rupe toate relatiile cu ziarul "Romanul", cu C.A. Rosetti si cu Partidul Liberal care ii devin adversari.

1863 — La 26 februarie Cezar Bolliac este condamnat la 8 luni de inchisoare si 1500 lei amenda pentru nr.1 din "Buciumul" si pentru articolul Monastirile dzise inchinate.
Publica in volum, in limbile romana si franceza, Monastirile din Romania (Monastirile dzise Brancovenesti).
Sustine politica domnitorului Alexandru Ioan Cuza pentru reforma agrara, secularizarea averilor manastiresti si alte reforme. Duce campanii impotriva „monstruoasei coalitii" (alianta dintre burghezie si mosierime) — termenul a fost folosit pentru prima data de Cezar Bolliac.

1864 — Este numit director la Arhivele Statului si membru in Comitetul arheologic.

1865 — Pe 13 martie apare primul numar din "Trompeta Carpatilor", care continua "Buciumul"; revista va dainui pana la 18 ianuarie 1877, cand scriitorul devine infirm in urma unei paralizii.
In august intreprinde o calatorie arheologica.
Doneaza Muzeului National mai multe obiecte arheologice si manuscrise.
Sustine fervent formarea intreprinderilor cu capital autohton si a societatilor anonime pe actiuni; el insusi devine actionar la Monopolul tutunului.
In octombrie vinde tipografia.

1866 — In februarie, dupa lovitura de stat din 11 februarie prin care este detronat Cuza, Cezar Bolliac se pronunta pentru pastrarea neclintita a constitutiei, pentru vot direct si universal, pentru toate legiunile lui Cuza.
In martie duce o companie sustinuta impotriva aducerii lui Carol de Hohenzollern la domnie.
In iulie este scos din functia de director al Arhivelor Statului.
Ii apare culegerea Poezii umanitare, Culese de jos de Poroiaru cu permisiunea autorului.
In octombrie, impreuna cu I. Heliade-Radulescu si M. Kogalniceanu, pune la cale crearea unei grupari politice de centru, numita „partida nationala" dar tentativa a esuat.
In noiembrie, ca deputat al taranilor la Colegiul IV Vlasca, intra pentru prima data in Parlament. In ciuda subminarii guvernului, va fi reales mereu de acum incolo.

1867 — In perioada mai-iunie calatoreste in Moldova; ii tine locul la "Trompeta Carpatilor" D. Bolintineanu, care este si colaborator la ziar.
In perioada iunie-iulie face o calatorie arheologica in Oltenia.
Se imbolnaveste grav, dar tratat de medicii cei mai buni din Bucuresti, se restabileste.

1868 — In februarie-martie duce o sustinuta campanie impotriva concesionarii drumurilor de fier catre societatile cu capital strain.

1869 — In iunie este numit presedinte al Comitetului arheologic din Bucuresti. Tot acum este numit inspector al muzeelor din Romania si devine membru al Societatii Geografice Romane.
Pe plan extern este ales membru de onoare la Société de Géographie comparée, Société numismatique et archéoloque de Paris si Société numismatique de France.
In iulie-august face o calatorie arheologica pe Dunare.
Publica volumul Excursiune arheologica din anul 1869.
In perioada octombrie-noiembrie, in vederea unor viitoare explorari pe ruinele antice din Romania, studiaza, la Neapole, modurile de sapaturi ale arheologilor italieni.

1870 — In iulie-august face o calatorie stiintifica in munti.

1871 — In iulie-august face o calatorie stiintifica pe Dunare, de la Giurgiu la Turnu-Severin.

1872 — In ianuarie organizeaza un curs de arheologie la locuinta sa, deoarece i se refuza tinerea lectiilor la Muzeul de istorie.
In mai-iulie face o calatorie arheologica pe cheltuiala proprie, nefiind sustinut de minister. Obiectele descoperite le expune in locuinta sa.
In noiembrie in "Trompeta Carpatilor" publica un ciclu de poezii din tinerete.
Ziarul continua sa apara in ciuda unor mari greutati.

1873 — Intreprinde mai multe calatorii arheologice.
Dificultatile financiare determina aparitia "Trompetei Carpatilor" de multe ori doar saptamanal.

1874 — Face mai multe calatorii arheologice in tara in martie, aprilie, iunie.
In august-septembrie intreprinde o calatorie la Paris. La intoarcere se opreste la Budapesta si in Transilvania.

1876 — In februarie este ales membru onorific in Comitetul Teatrelor, pentru partea literara si morala.
In martie i se contramandeaza alegerea in comitetul teatrelor din cauza articolului Raspuns jurnalului Telegraful in ale teatrului.
Demisioneaza din posturile de presedinte al Comitetului arheologic si membru al Societatii Geografice Romane.
In iunie se retrage din activitatea politica, nemaifiind ales deputat.
In iulie-august face o noua calatorie arheologica.

1877 — Pe 22 ianuarie surmenajul si munca istovitoare ii provoaca un atac de paralizie. Isi pierde graiul si este imobilizat intr-un fotoliu.
Camera deputatilor voteaza un ajutor de 400 lei lunar pana la moarte.
Mai supravietuieste inca patru ani, imobilizat, in ingrijirea unor oameni mai mult sau mai putin binevoitori.

1881 — La 25 februarie Cezar Bolliac se stinge din viata la Bucuresti si este inmormantat la
cimitirul Bellu.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA