| Editura Global Info / Biografii |
Biografie
Cezar Petrescu
Romancier, nuvelist, traducător şi gazetar român, scriitor fecund, care aspira să scrie o nouă "Comedie umană", o cronică românească a veacului al XX-lea. Opera sa cuprinde circa 70 de volume: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi literatură pentru copii, studii, note de călătorie şi memorialistică.
Cezar Petrescu. 
1882 — Pe 1 decembrie, se naşte în comuna Hodora-Cotnari, judetul Iaşi, Cezar Petrescu, fiu al lui Dimitrie D. Petrescu, doctor în ştiinţe agricole, profesor la Şcoala agricolă Trifeşti, lângă Roman, şi al Olgăi (născută Comonita), descendenta unei vechi familii de boieri din ţinutul Neamţ.
1899-1901 — Primii doi ani de studii îi face acasă.
1901-1903 — Studiază doi ani la o şcoală din oraşul Roman.
1904-1907 — Continuă studiile secundare la Roman.
1907 — Urmează cursurile la Liceul Naţional din Iaşi, unde îl are profesor de română pe Calistrat Hogaş. Ultima clasă o face în particular. Debutează cu nuvela Scrisori, în revista "Sămănătorul". Moare tatăl sau, Dimitrie Petrescu, bolnav de tuberculoză.
1911 — Îşi ia bacalaureatul. Se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi.
1912 — Îşi face debutul în publicistică scriind o serie de articole în ziarul "Facla". Colaborează la ziarul "Opinia".
1915 — Se căsătoreşte la Iaşi cu Marcela Petrea, prima sa soţie. Colaborează la revista "Versuri şi proză" şi la "Cronica bucureşteană". Obţine licenţa în urma absolvirii Facultăţii de Drept a Universităţii din Iaşi.
1916 — Lucrează ca girant de plasă la Mălini, judetul Suceava. Până în 1918 este bolnav de tuberculoză ganglionară şi petrece mai mult timp cu familia.
Publică sub pseudonimul C .P. Iago diverse articole în paginile ziarelor "Iaşul" şi "Depeşa".
Se descoperă nereguli financiare la Mălini şi este pasibil de închisoare. Încearcă să se sinucidă cu oxid de carbon, însă este oprit în ultima clipă.
1918 — În decembrie se mută la Bucureşti, unde intră în ziaristică.
1919 — Codirector la revista social-politică "Hiena", redactor la "Adevărul", "Dimineaţa", "Bucovina", "Ţara nouă".
1920 — Mutat la Cluj, lucrează la ziarul "Voinţa".
1921 — Întemeiază la Cluj împreună cu Gib I. Mihăescu şi Adrian Maniu, revista "Gândirea". Moare prematur soţia sa, Marcela Petrescu.
1922 — Debut editorial cu Scrisorile unui răzeş.
1923 — Bolnav, revine la Bucureşti, intră în redacţia ziarului "Neamul românesc".
1924 — Apare volumul Drumul cu plopi. Este cofondator al cotidianului "Cuvântul".
1925 — Scrie Omul din vis. In paginile revistei "Gândirea" apar fragmente din romanul Întunecare. Călătoreşte în Franţa şi Italia.
1927-1928 — Apare primul volum al romanului Întunecare, amplă frescă socială a primei conflagraţii modiale şi a anilor 20. Publică volumul Carnet de vară, conţinând texte publicate la rubrica cu acelaşi nume.
1928 — Apare Omul care şi-a găsit umbra. Fondează ziarele "Cuvântul" şi "Curentul". Apare al doilea volum al romanului Întunecare.
1929 — Apare Aranca, ştima lacurilor şi romanul Simfonia fantastică.
1930 — Scrie Calea Victoriei, La Paradis general şi cartea pentru copii Pif Paf Puf.
1931 — Susţine o serie de conferinţe despre Mihai Eminescu şi despre necesitatea conservării patrimoniului eminescian. Este distins cu Premiul Naţional pentru Literatură.Publică volumul de nuvele Flori de gheaţă şi romanele Comoara regelui Dromichet, Baletul mecanic.
1932 — Scrie Plecat fără adresă, Greta Garbo şi primul volum al romanului Miss România intitulat Nepoata hatmanului Toma şi romanul pentru copii Fram, ursul polar.
1933 — Publică romanul Apostol, insipirat de figura profesorului de limba română şi a mentorului său, Nicolae Apostol. Publică al doilea volum al romanului Miss România intitulat Floarea de agave şi romanul în două volume Oraş patriarhal.
1934 — Apare Aurul negru şi Duminica orbului.
1935 — Publică romanul Cheia visurilor. Publică Luceafărul, primul volum din ciclul Luceafărul sau Romanul lui Eminescu.
1936 — Este numit Secretar general în Ministerul Artelor. Apar ultimele două volume din ciclul Luceafărul sau Romanul lui Eminescu: Nirvana şi Carmen saeculare.
1937 — Cumpără vila de la Buşteni, devenită muzeu în 1967.
1938 — Director al ziarului "România" şi al revistei "România literară".
1935-1943 — Scrie trilogia 1907, închinată răscoalelor tărăneşti.
1940 — Unicul său fiu, Aurel Teodor Petrescu îşi împuşcă iubita, apoi se sinucide.
1942 — Apare romanul în trei volume Ochii strigoiului.
1943 — Îşi face debutul în teatru cu dramatizarea romanului Ochii strigoiului. Scrie piesa de teatru Mânzul nebun.
1944 — Scrie romanul Carlton. Scrie romanele pentru copii Omul de zăpadă, Iliuţă copil şi Cocârt şi bomba atomică.
1945 — Publică romanele Adăpostul Sobolia şi Războiul lui Ion Săracul.
1946 — Apare romanul în două volume Tapirul.
1949 — Publică romanul pentru copii, Neghiniţă.
1949-1953 — Publică nuvelele Două inimi tinere şi Nepoata lui Moş Ursachi.
1952 — Scrie, în colaborare, scenariul piesei Noaptea gornistului, distinsă cu Premiul de Stat. Publică un fragment din romanul Statuia libertăţii.
1953 — Apare Despre scris şi scriitori o antologia de articole şi eseuri. Începe sa traducă din autorii ruşi Solohov, Gorki, Gladkov, Makarenko, Aleksei Tolstoi.
1954 — Apare Doctorul Negrea, Vino şi vezi, Ajun de revoluţie 1848.
1955 — Este ales membru al Academei Române. Scrie nuvela Ai noştri ca brazii şi romanul Oameni de ieri, oameni de azi, oameni de mâine.
1956 — Scrie volumul de reflecţii Scriitorul şi epoca sa.
1957 — Apare volumul de confesiuni Mărturiile unui scriitor.
1958 — Apare volumul Cele dintâi povestiri.
1961 — Scrie Drumul cu plopi. La 9 martie, la Bucureşti, Cezar Petrescu trece în eternitate în urma unor probleme cardiace. Este înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.
1962 — Apare postum Vladim sau drumul pierdut, roman prelucrat de Mihai Gafiţa după manuscrisul mult mai voluminos, rămas neterminat.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
