Editura Global Info / Biografii |
Biografie
Constantin Alexandru Rosetti
1816 — Se naste, la 2 iunie la Bucuresti Constantin Alexandru Rosetti.
Este fiul spatarului Alexandru Rosetti, nascut la Constantinopol, si al Elenei Obedeanu, nascuta Cretzeanu.
A studiat la Colegiul Sf. Sava din Bucuresti, avand profesori pe Eftimie Murgu si Jean Vaillant.
1832 — Intra in armata. Devine adjutant al domnitorului Alexandru D. Ghica.
1836 — August demisioneaza din armata.
Este unul dintre intemeietorii Societatii Filarmonice si ai Teatrului National, remarcandu-se si ca actor.
Debuteaza cu poezia A cui e vina?
1842 — Este seful politiei din Pitesti, apoi intra in magistratura si este numit procuror la Tribunalul civil din Bucuresti.
1843 — Apare unicul sau volum de poezii Ceasurile de multumire.
Traduce din Byron, Lamartine, Victor Hugo, Beranger.
1844 — Pleaca la Paris la studii, insa in octombrie pleaca inapoi in tara, mama sa fiind bolnava.
In decembrie mama sa moare.
1844 — Intra in Loja masonica din Paris si primeste toate gradele pana in 1847.
1845 — Isi da demisia din magistratura.
La jumatatea anului pleaca din nou la Paris. Frecventeaza cursurile de la Collège de France.
In decembrie participa la infiintarea Societatii studentilor romani din Paris, al carei scop era sa-i ajute pe tinerii mai saraci, dar dotati, sa faca studii la Paris. Rosetti este ales secretar.
Aici scrie o piesa de teatru Femeia fara zestre.
1846 — In august se intoarce in tara.
Deschide o librarie cu doi prieteni englezi, iar in noiembrie cumpara tipografia "Asociatiei literare a Romaniei", care acoperea activitatea Fratiei.
Scoate calendare in anii urmatori ce cuprind si articole sau povestiri ale sale.
1847 — Se casatoreste cu Mary Grant, devenita Maria Rosetti. Era o scotiano-frantuzoaica, sora consulului englez la Bucuresti. Vor avea mai multi copii, printre care mai cunoscuti au fost Mircea si Vintila.
1848 — Ia parte la infiintarea Lojii bucurestene Lumina.
Este unul dintre liderii radicali ai revolutiei. A fost prefect de politie la Bucuresti de la 11 iunie, secretar al Guvernului provizoriu si director in Ministerul din Launtru, in timpul Locotenentei Domnesti.
Redactor al ziarului "Pruncul roman".
Dupa infrangerea revolutiei pleaca in Austria, de aici in Franta, unde ajunge in decembrie.
1848-1857 — Este perioada exilului. Contribuie la editarea revistelor "Romania viitoare" si "Republica Romana".
Incepe cunoscutul sau jurnal, continuat pana in 1859.
Din aceasta perioada avem si insemnarile De la Paris la Stambul.
1857 — Revenit in tara, a editat ziarul liberal-radical "Romanul" si a avut un rol de seama in Adunarea ad-hoc si in alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor si in Tara Romaneasca.
1858 — A pus bazele "Asociatiei lucratorilor tipografi din Bucuresti", al carui presedinte a fost.
1859 — La 29 mai este numit director al Teatrului cel Mare din Bucuresti.
1860 — La 28 mai este numit Ministru al Cultelor in cabinetul Nicolae Golescu.
La 1 decembrie este ales prim staroste al negustorilor din Bucuresti.
1863 — A fondat Casa de ajutor reciproc a tipografilor din Romania.
1866 — Este unul dintre organizatorii detronarii lui Cuza.
Ministru al Cultelor in februarie-iulie.
1871— Primar al Capitalei din ianuarie pana in martie.
1874-1875 — Este unul dintre conducatorii Partidului National Liberal.
1876 — Din 25 iunie Presedinte al Adunarii Deputatilor si promulga la 10 mai 1877 Declaratia de Independenta a Romaniei.
1877 — Primar al Capitalei din aprilie pana in august.
1878 — Din nou Presedinte al Adunarii Deputatilor din 17 noiembrie pana pe 9 iunie 1881 si Ministru de Interne din mai pana in noiembrie.
1883 — Din nou Presedinte al Adunarii Deputatilor din 16 mai pana pe 17 octombrie.
1884 — Intra in conflict cu Ion Bratianu si organizeaza o disidenta liberala, grupata in jurul ziarului "Lupta".
1885 — La 8 aprilie moare la Bucuresti Constantin Alexandru Rosetti.