Editura Global Info / Biografii |
Biografie
Constantin Cantacuzino
1650 — Se naste, la Targoviste, Constantin Cantacuzino. Data nasterii este trecuta in unii autori ca fiind 1640 sau 1639.
Tatal este postelnicul Constantin Cantacuzino, de origine greaca.
Mama este Elena, fiica lui Radu Serban.
Este al treilea fiu al familiei, care a avut sase baieti si sase fete.
1663 — La 30 decembrie, la manastirea Snagov, este omorat tatal, postelnicul Cantacuzino, din porunca lui Grigore Ghica.
1665 — La 12 martie incepe studiile la Adrianopol, apoi Constantinopol. Aici ii are ca profesori pe un Dionisie si pe Gherasim Cretanul. Intre 1665 si 1669 tine un jurnal, cunoscut sub numele de Carnet de insemnari.
1667-1669 — Studiaza la “Universitas Artistarum” din Padova.
Frecventeaza cursurile de literatura, teologie, matematica, astronomie si medicina. Face concomitent studii de filozofie, fizica, latina si greaca. Are prilejul sa lucreze cu profesori vestiti: Albanio Albanese, Valeriano Bonvicini, Antonio Dall’ Acqua.
1669-1672 — Se intoarce in tara.
Are loc un proces prin care se reabiliteaza memoria postelnicului Cantacuzino.
1670 — Se casatoreste cu Safta Buhus, nepoata a doamnei Anastasia, sotia voievodului Gheorghe Duca.
1672 — Este intemnitat din ordinul lui Grigore I Ghica.
Fratele sau, Serban Cantacuzino il aduce la Constantinopol.
1673 — Din dispozitia Inaltei Porti, Constantin Cantacuzino este surghiunit, pentru cateva luni, in insula Creta.
Se intoarce in tara la inceputul domniei lui Gheorghe Duca.
1675 — La 22 ianuarie primeste de la Gheorghe Duca dregatoria de mare stolnic (o va pastra pana la 30 decembrie 1677).
In primavara acestui an, Constantin Cantacuzino face o calatorie la Varsovia incercand, din dispozitia lui Gheorghe Duca, sa mijloceasca incheierea unui tratat de pace intre Turcia si Polonia.
1678 — Serban Cantacuzino ajunge domnitor al tarii si il investeste pe Constantin cu diverse dregatorii. Intre cei doi exista deosebiri de vederi in ce priveste politica tarii. Asta va duce la racirea relatiilor dintre ei.
1681 — Mama sa, Elena, il scoate din testament pe Serban si indatoririle de cap de familie trec asupra lui Constantin.
1683 — Armatele turcesti, comandate de vizirul Kara Mustafa, incep asediul Vienei. Intre asediatori, insotindu-l pe fratele sau Serban voievod, pare a se fi aflat si stolnicul Constantin Cantacuzino.
1686 — Stolnicul Cantacuzino reia legaturile cu principele Transilvaniei, Mihail Teleki.
1688 — Domnitorul Serban Cantacuzino moare. Se vorbeste in epoca ca a fost otravit de fratele sau, Constantin.
La 28 octombrie urca pe tronul Tarii Romanesti Constantin Brancoveanu, nepot al lui Constantin Cantacuzino. Va domni pana la 24 martie 1714.
Stolnicul Constantin Cantacuzino este numit sef al cancelariei domnesti. Se sprijina pe faratele lui, Mihai Cantacuzino, mare spatar.
1694 — Stolnicul Constantin Cantacuzino lucreaza cu generalul italian Luigi Ferdinando Marsigli, care strangea date pentru o cercetare intitulata Danubius pannonico-moesicus. Ii furnizeaza informatii privind originea romana a romanilor si alte stiri cu caracter geografic, etnografic si istoric privind situatia Tarilor Romane.
Se deschide "Academia domneasca" de la Sf. Sava, institutie universitara de tinuta europeana, in a carei organizare stolnicul Constantin Cantacuzino a fost implicat. Aceasta Universitate bucuresteana isi apropie in scurt timp o deosebita reputatie in spatiul cultural sud-est european.
1696 — Constantin Cantacuzino comanda o copie, in greceste, dupa lucrarea lui Nicolae Milescu (cu care se afla in corespondenta), Itinerar de la Tobolsk, capitala Siberiei, pana la frontiera Chinei.
1696-1699 — In acest interval de timp a aparut (poate a fost si tiparita) traducerea in limba romana a Povestii de jale si pe scurt asupra nedreptei morti a preacinstitului Constantin Cantacuzino, marelui postelnic al Tarii Romanesti. Originalul grecesc, imprimat la Venetia, circula in mediile de cultura din Tara Romaneasca. Traducerea este atribuita lui Radu Greceanu.
1700 — Stolnicul Constantin Cantacuzino tipareste la Venetia prima harta a Tarii Romanesti. Este un indiciu sigur ca marele umanist lucra la elaborarea istoriei sale.
1702 — In suita lui William Paget, ambasador al Angliei la Istanbul, trece prin Tara Romaneasca savantul epigrafist englez Edmund Chishull. El poarta aici utile discutii cu invatatul umanist Constantin Cantacuzino, legate, mai ales, de problemele originii limbii si poporului roman, de unitatea romanilor din Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania.
Lordul William Paget ii daruise lui Constantin Cantacuzino, in 1696, un telescop.
1706 — Se pare ca este anul de inceput al cronicii, ramase neterminate, Istoria Tarii Rumanesti, lucrare ce este impartita in opt capitole precedate de o introducere numita Predoslovie.
1707 — Izbucneste conflictul dintre voievodul Constantin Brancoveanu si familia Cantacuzinilor. Un an inainte, Mihai Cantacuzino fusese demis din functia de spatar.
1714 — La 24 martie Constantin Brancoveanu este scos din scaun la ordinul sultanului. La 15 august va fi executat la Constantinopol.
1714 — La 25 martie urca pe tronul Tarii Romanesti Stefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. Va domni pana in ianuarie 1716.
1716 — Din cauza legaturilor intretinute cu Venetia, care se afla in razboi cu Poarta, Stefan este mazilit. Stolnicul Constantin Cantacuzino isi insoteste fiul la Constantinopol pentru a restabili domnia, dar la 7 iunie au fost executati.