| Editura Global Info / Biografii |
Biografie
Duiliu Zamfirescu
1858 — La 30 octombrie se naste la Plainesti (azi Dumbraveni), langa Ramnicu-Sarat, Duiliu Zamfirescu, cel dintai copil al sotilor Lascar si Sultana Zamfirescu.
Tatal era functionar si arendas. Bunicul dupa tata era negustor de cherestea si se tragea din plaiesi vranceni.
Mana era sora arhitectului Ion Mincu. Bunicul dupa tata era comerciant la Focsani.
1865-1873 — Urmeaza scoala primara si gimnaziala din Focsani.
In anul 1867 este initiat in loja masonica ieseana „Steaua Romaniei”.
1873-1876 — Urmeaza cursurile Liceului “Matei Basarab” din Bucuresti.
1875 — Trimite la revista "Convorbiri literare", o prima incercare, refuzata de redactori.
1876 — Se inscrie in anul I la Facultatea de drept din Bucuresti.
1877 — Frecventeaza si cursurile Facultatii de litere.
Debuteaza in "Ghimpele" cu Domnisoarei Niculescu Aman.
1880 — Publica in "Literatorul" poema byroniana Levante si Calavryta, prefatata entuziast de Macedonski.
Pana in 1882, numele lui apare destul de frecvent in revista macedonskiana.
Isi sustine teza de licenta, intitulata Despre efectul mandatului in privinta tertelor persoane, pe care o va publica intr-un tiraj confidential.
In septembrie este numit supleant de ocol la judecatoria Harsova.
Incepe colaborarea la "Romania libera" pe care o va sustine fara intrerupere pana in 1884.
1881 — Este numit procuror la Tirgoviste, dar demisioneaza dupa cateva luni, in urma unor neintelegeri cu ministrul justitiei.
1882 — Are o scurta perioada de practicare a avocaturii la Focsani.
Suplineste o catedra de franceza la gimnaziul din localitate.
Se stabileste in Bucuresti, ca redactor la ziarul "Romania libera", unde semneaza cu pseudonimul Don Padil, rubrica Palabras.
"Literatorul" publica piesa O suferinta.
1883 — Apare primul volum al scriitorului, Fara titlu, ce cuprinde poeme si nuvele.
Se desparte de cercul de la "Literatorul" si incepe sa frecventeze Junimea.
1884 — Are loc prima reprezentatie a piesei Prea tarziu, scrisa in colaborare cu Stefan Vellescu.
In iunie "Convorbirile literare" il publica intaia oara cu poezia Iarna.
Apare romanul In fata vietii. Reactiile criticii sunt nefavorabile.
Incepe corespondenta intre Duiliu Zamfirescu si Titu Maiorescu care va dura pana in 1913.
1885 — Se prezinta la concursul de atasat de legatie si reuseste. Timp de trei ani va lucra ca functionar in Ministerul Afacerilor Straine. In paralel, este profesor de limba romana la liceul “Sf. Gheorghe” si la pensionul Elenei Miller-Verghy.
1886 — "Convorbirile" ii publica nuvelele Noapte buna, Locotenentul Sterie, Spre mare, iar in anul urmator Conu Alecu Zaganescu si Subprefectul.
1888 — Este trimis ca secretar de legatie la Roma, unde, dupa intreruperea din 1892-1894, cand se va afla la legatiile din Atena si Bruxelles, va ramane pana in 1906.
1889 — Expediaza "Convorbirilor literare" nuvela Alessio, prima proza inspirata de mediul italic.
1890 — Se casatoreste cu Henriette Allievi, fiica lui Antonio S. Allievi, director general al Bancii Generale din Roma, senator si figura proeminenta a lumii finaciare italiene.
In octombrie se naste primul copil, Enrichetta-Eleonora-Eliza-Felicita.
1891 — Face traduceri din Leopardi si Carducci.
"Convorbirile" ii publica, din aprilie pana in ultima luna a anului, romanul Lume noua si lume veche
E decorat cu Coroana Romaniei in grad de Cavaler.
1892 — Se naste al doilea copil – Alexandru-Antonio-Lascar-Cezare, care va deveni diplomat si scriitor. Este mutat la legatia de la Atena.
Incepe romanul Viata la tara.
Scrie Catre Cleobul, Pe Acropole, Glycheria.
"Convorbirile literare" ii publica in cateva numere succesive studiul monografic Leon Tolstoi, ramas din nefericire neterminat.
In decembrie este numit secretar II la legatia din Bruxelles, unde va ramane pana la 1 octombrie 1894.
1894 –1895 — Publica volumul de poezii Alte orizonturi.
Este readus la Roma.
In Convorbiri literare apare romanul Viata la tara – bine primit de critici.
In mai volumul Lume noua si lume veche este intampinat de atacuri vehemente ale presei socialiste.
In noiembrie incepe sa publice in "Convorbiri literare" romanul Tanase Scatiu.
Apare volumul Novele romane.
In decembrie se naste al treilea copil al scriitorului: Lascar-Antonio-Liviu.
1897 — Apare volumul Imnuri pagane si scrie primele pagini din romanul In razboi, publicat din octombrie tot in Convorbiri literare.
Intervine prima mare incordare in relatiile cu Maiorescu si Junimea.
1898 — Este ales membru corespondent al Academiei. Incepe romanul filosofic Lydda.
1899 — Apare volumul Poezii noua.
1900 — Calatoreste la Paris pentru a se ingriji de tiparirea versiunii franceze a romanului In razboi, care apare in martie la Editura Ollendorf, sub titlul Temps de guerre.
In septembrie incepe sa scrie romanul Indreptari.
1901 — Calatoreste in Ardeal, documentandu-se pentru Indreptari. Romanul va incepe sa apara din luna noiembrie in "Literatura si arta romana".
1902 — Concureaza cu In razboi pentru premiul Academiei.
1903 — Duiliu Zamfirescu publica in "Revista idealista" studiul Literatura romaneasca si scriitorii transilvaneni, unde formuleaza grave acuzatii la adresa lui Slavici.
1904 — Apare in "Convorbiri literare" finalul romanului Lydda.
1906 — In "Convorbiri literare", sunt publicate primele capitole din Anna sau Ceea ce nu se poate. In august revine in tara, fiind avansat secretar general in Ministerul Afacerilor Straine.
In noiembrie moare in Italia sotia scriitorului, Henriette Zamfirescu.
1907 — Apare in volum, la editura “Alcalay”, romanul Tanase Scatiu.
1908 – Este ales membru al Academiei.
Apare in volum, la editura “Alcalay”, romanul Indreptari.
1909 — Isi citeste la Academie vestitul discurs de receptie, vorbind despre Poporanismul in literatura. Arogantul discurs provoaca reactii furtunoase.
In iunie este numit delegat al Romaniei, cu grad de ministru plenipotentiar, in Comisiunea europeana a Dunarii si in Comisiunea mixta a Prutului, cu sediul la Galati.
1911 — Prezinta la Academie comunicarea Metafizica cuvintelor si estetica literara.
Apar in volum Anna sau Ceea ce nu se poate, Lydda si Furfanto (Trei novele). Lovinescu publica in "Convorbiri literare" intaiul studiu despre prozatorul Duiliu Zamfirescu.
1912 — Publica in "Convorbiri literare" piesele O amica si Lumina noua, care vor fi jucate la Teatrul National.
1913 — Publica in "Convorbiri literare" piesa Poezia departarii.
Este pus in disponibilitate de Titu Maiorescu, pe atunci prim-ministru.
1914 — Dupa izbucnirea razboiului mondial, incepe un ciclu memorialistic, in care sunt portretizate personalitati politice.
Rosteste la Academie comunicarea Sufletul razboaielor in trecut si in prezent, in care preconizeaza o neutralitate activa a Romaniei.
1916 — Este ales presedinte al Societatii Scriitorilor Romani. Functia nu si-o va lua insa in primire datorita intrarii Romaniei in razboi de partea Antantei.
In decembrie se refugiaza la Odessa, de unde va pleca la Iasi in ianuarie 1918.
1918 — Se inscrie in Liga poporului. In aprilie infiinteaza la Iasi ziarul "Indreptarea".
In octombrie scoate revista "Indreptarea literara" si este ales vicepresedinte al Academiei Romane.
1919 — Apare volumul de poezii Pe Marea Neagra.
1920 — Este ales senator de Putna, iar in martie devine ministru de externe in guvernul Averescu.
In iunie este ales presedinte al Camerei Deputatilor, post in care va ramane pana la 24 ianuarie 1922.
1921 — Moare in duel fiul mai mic al scriitorului, Lascar.
1922 — Apare volumul de povestiri si amintiri din cariera diplomatica O muza.
La 3 iunie Duiliu Zamfirescu moare in timpul unei excursii la manastirea Agapia, in urma unei crize hepatice.
Este inmormantat in cimitirul din Focsani.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
