Editura Global Info / Biografii |
Biografie
George Bacovia
Scriitor român format la şcoala simbolismului literar francez, autorul unor volume de versuri şi proză cu influenţe din marii lirici moderni francezi. Este cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai importanţi poeţi din literatura română modernă.
1881 — Pe 17 septembrie, la Bacău, se naşte George Andone Vasiliu, viitorul scriitor George Bacovia, în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu (n. 1845), fiu al răzeşului Vasile Andonie din Bogdăneşti şi al Paraschivei (Pachia), fiica cronicarului Mustea. Mama sa este Zoe Vasiliu (n. 1855), fiică a unui boier mijlociu, parcălabul de Iaşi, Gheorghe Iancu Langa.
Îşi petrece anii copilăriei la Bacău, pe strada Bacău-Piatra (azi Nicolae Bălcescu).
1887 — Frecventează grădiniţa de copii a soţilor Schmidt. Începe să înveţe limba germană.
1889-1890 — Urmează clasa întâi la un pension german din Bacău.
1891 — Este înscris la Şcoala primară Domnească din Bacău.
1894 — Termină cursul primar, în luna iunie. Se înscrie la gimnaziul "Principele Ferdinand" din Bacău.
1898 — Îşi pune pe note câteva poezii precum şi altele de Mihai Eminescu şi Ştefan Petică. Are mare talent la desen. Este un foarte bun executant la vioară şi la alte instrumente din orchestra şcolii, pe care o şi dirijează. Se evidenţiază la gimnastică.
1899 — Obţine premiul I pe ţară la concursul Tinerimii române pentru "desen artistic de pe natură". Debutează cu poezia Şi toate în "Literatorul", din 30 martie.
1900 — Se înscrie la Şcoala militară din Iaşi; se retrage în al doilea semestru, neputând suferi disciplina cazonă. Compune poezia Plumb, finizată în 1902. Scrie poezia Lacustră, desăvârşită în 1906.
1901 — Se înscrie în cursul superior al liceului "Ferdinand" din Bacău.
1903 — Absolvă liceul din Bacău. Scrie poezia Liceu. Se înscrie la Facultatea de drept din Bucureşti. Citeşte într-una dintre şedinţele salonului literar al lui Macedonski poezia Plumb, care produce o puternică impresie.
1904 — Colaborează la revista "Arta" de la Iaşi. Se retrage de la Facultatea de drept din Bucureşti.
1906 — Se reîntoarce la Bacău, stabilindu-se în locuinţa din strada Liceului. Scrie primele poeme în proză.
1907 — Se înscrie la Facultatea de drept din Iaşi şi reîncepe cu anul I. Audiază prelegeri la Facultatea de filosofie. Rămâne la Iaşi şi anul următor. Colaborează la revista lui I. M. Rascu, "Versuri", mai târziu "Versuri şi proză".
1909-1910 — Merge la Iaşi numai în perioada examenelor, restul timpului locuind la Bacău.
1911 — Obţine diploma de licentă în drept şi se înscrie în baroul din Bacău. Plăteşte zece ani cotizaţie, dar nu profesează.
1912 — Colaborează la "Românul literar" al lui Caion şi la "Flacăra". Este suplinitor la Şcoala primară din Bacău şi la Călugăra, suburbie a Bacăului şi copist la Prefectura din Bacău, apoi ajutor contabil.
1914 — Se internează la sanatoriul Dr. Mărgăritescu din Bucureşti.
Publică noi poezii în suplimentul literar al ziarului "Seara". Trimite la tipar volumul Plumb.
1915 — Editează la Bacău revista "Orizonturi noi".
1916 — Este copist la Direcţia învăţământului secundar şi superior din Ministerul Instrucţiunii. În iulie apare în librării volumul Plumb. În timpul războiului, în octombrie, e evacuat cu arhiva direcţiei sale la Iaşi.
1917 - 1919 — Este funcţionar în Bucureşti în Ministerul Muncii.
1921 — Se îmbolnăveşte de eczemă şi demisionează.
1922 — Se reîntoarce la Bacău.
1923 — Este premiat de Ministerul Artelor pentru volumul Plumb.
1924 — Suplinitor de desen şi caligrafie la Şcoala comercială de băieţi din Bacău.
1925 — Director al revistei "Ateneul cultural". Primeşte "Premiul pentru poezie" al Societăţii Scriitorilor Români.
1926 — Tipăreşte pe cont propriu, la Bacău, volumul Scântei galbene. Îi apare volumul Bucăţi de noapte, editat de Agatha Grigorescu.
1928 — Se căsătoreşte cu Agatha Grigorescu şi se stabileşte la Bucuresti, unde aceasta era profesoară.
1930 — Este referent la Direcţia educaţiei poporului. Apare volumul Cu voi. Se mută la Bacău.
1931 — Se naşte unicul fiu, Gabriel.
1933 — Agatha Grigorescu construieşte în Bucureşti casa care va deveni ulterior muzeu şi familia se mută în Capitală. O recidivă a bolii îl face pe poet să se interneze pentru a treia oară, de asta data în clinica doctorului Obreja.
1934 — I se tipăreşte volumul antologic Poezii. Primeşte "Premiul naţional de poezie".
1936 — Publică volumul Comedii în fond.
1938 — O altă criză face necesară spitalizarea poetului la clinica de psihiatrie a Spitalului central. Convalescenţa şi-o face la vila din Buşteni a Societăţii scriitorilor români.
1944 — Apare volumul Opere, care adună toate ciclurile tipărite anterior.
1945 — Este bibliotecar la Ministerul Minelor şi Petrolului.
1946 — Publică Ştanţe burgheze. E sărbătorit de Ministerul Artelor, care-l şi angajează. Până în 1953 ilustrează volumul Istoria culturii oltene, rămas în manuscris, cu 130 de desene în peniţă, tuş şi creion.
1948-1954 — Poezia lui Bacovia este în dizgraţie, autorul fiind considerat decadent. Poetul însă continuă să scrie versuri.
1956 — I se publică volumul Poezii. Are loc reconsiderarea operei sale. În luna septembrie i se decernează Ordinul Muncii clasa I. În decembrie scrie ultima poezie Egipet.
1957 — Bolnav, poetul alcătuieşte sumarul unei noi ediţii, mai ample, de Poezii. Pe 22 mai, după orele 8 dimineaţa, se stige din viaţă în locuinţa sa din Bucureşti, şoptindu-i soţiei: "Vine în-tu-ne-ri-cul".