Editura Global Info / Biografii

Biografie

George Cosbuc

1866 — La 20 septembrie se naste in satul Hordou din nordul Ardealului, George Cosbuc.
Tatal, Sebastian, este preot greco-catolic; mama, Maria Cosbuc, fiica de preot.
Este cel de al optulea copil din cei 14 ai familiei.
Copilaria si-o petrece la Hordou, unde primeste notiuni despre invatatura de la taranul Ioan Gurita.
De la Tanasuca Mocodean, un cantaret de biserica, Cosbuc invata a citi inca de la varsta de cinci ani.

1871 — Incepe scoala la Hordou, dar din motive de sanatate o intrerupe dupa clasa I.

1873 — Cosbuc incepe scoala primara in comuna Salva unde tatal sau era preot, de unde trece chiar in primul an la scoala de trei ani din Telciu. Invata germana cu unchiul sau, directorul scolii.

1876 — Dupa ce termina clasa a IV- a a scolii primare (la Nasaud), in toamna acestui an, Cosbuc se inscrie la liceul romanesc din Nasaud.
In anii liceului, Cosbuc desfasoara activitate literara in cadrul societatii de lectura a elevilor "Virtus romana rediviva" unde ajunge presedinte.

1882-1883 — Societatea "Virtus romana rediviva" redacteaza o revista, "Musa somesana", ce apare intr-un exemplar scris de mana si contine creatiile membrilor ei.
Cosbuc publica in paginile revistei "Musa somesana" primele sale poezii: Societatii "virtus romana rediviva”, Stancile strig'amin, Invatam, Pepelea din cenusa, Tablou, Soartea lor, Fete blande si altele.

1883-1884 — Poezia Tablou de seara, ultima publicata in paginile revistei "Musa somesana".

1884 — In vara acestui an, Cosbuc isi da examenul de bacalaureat.
Dupa trecerea acestui examen, impotriva vointei parintilor sai, care doreau sa-l faca preot, Cosbuc pleaca la Cluj, unde in toamna se inscrie la Facultatea de filozofie si litere, dar unde va ramanea foarte putin timp.
In timpul studentiei, Cosbuc dovedeste o mare pasiune pentru folclor. Pasiunea pentru creatiile populare i-a inspirat-o si profesorul universitar Grigore Silasi, ale carui cursuri le audia.
Publica in "Tribuna" din Sibiu, condusa de Slavici, mai intai sub pseudonimul C. Boscu, apoi cu numele adevarat, versuri originale, basme versificate, traduceri si altele. Poezia de debut la periodicul sibian este snoava versificata Filozofii si plugarii, semnata C. Boscu.

1885 — Colaboreaza la periodicele transilvanene: "Familia" lui Iosif Vulcan, si, mai ales, "Tribuna".
Semnate C. Boscu, Cosbuc publica in "Familia" poeziile Doua intrebari si Unde zbor si, cu numele adevarat, doua Ghicitori in versuri Intre toti serpii din lume si Care rege n-are tara in "Calendarul pedagogic pe anul1885".
Cosbuc publica in "Tribuna" trei balade de inspiratie populara: Blastam de mama, Pe pamantul turcului si Angelina. Primele doua apar si in brosura in "Biblioteca poporala a Tribunei".
Incepe sa traduca Divina comedie, la care va lucra timp de peste douazeci de ani.

1886 — Se retrage de la facultate, ca urmare a lipsurilor materiale, dar ramane totusi in Cluj, frecventand doar anumite cursuri universitare.
Continuand colaborarea la "Tribuna", in acest an ii apar: Atgue nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste pacurareasca si altele. Dintre acestea, Fata craiului din cetini si Draga mamei apar in "Biblioteca poporala a Tribunei" sub forma de plachete.
Colaboreaza la revista din Gherla "Cartile sateanului roman" in care publica: Amin, Striga stancile si Lupii tiganului.

1886-1887 — A tradus peste 480 de poezii din 92 autori greci, pe care dorea sa le publice intr-o antologie.

1887 — Continua sa colaboreze la "Tribuna" cu povestile si basmele versificate: Fulger, Braul Cosinzenii, Izvor de apa-vie, Tulnic si Lioara si altele. Ii apare in volum in "Biblioteca poporala a Tribunei" poezia Fulger.
Certandu-se cu parintii din cauza intreruperii studiilor, Cosbuc va sta un timp pe la frati si surori, continuand sa scrie versuri si sa corespondeze cu Slavici, care-l cheama la Sibiu.
In vara acestui an, Cosbuc se duce la Sibiu, unde de prin august incepe sa lucreze ca redactor la "Tribuna".
Poetul furnizeaza periodicului sibian, la rubrica "Foita Tribunei" si "Varietati", un material destul de bogat.
La Sibiu ramane pana in 1889. Timpul petrecut aici s-a dovedit a fi cel mai rodnic din viata sa. In mediul sibian poetul a invatat mult; desavarsirea intelectuala o datoreste Cosbuc, oamenilor cu o cultura inaintata de la "Tribuna". Acum poetul isi orienteaza scrisul spre o specie literara in care a ramas neintrecut, spre idila.

1888 — In paginile "Tribunei" i se tiparesc in acest an peste treizeci de poezii, semnate sau nesemnate. Dintre acestea, baladele de inspiratie populara Rodovica, Ceas-rau, Craiasa zanelor si o parte din Anacreonticile sale, publicate cu mici modificari in ciclul Cantece la sfarsitul volumului Balade si idile din 1893.
G. Bogdan-Duica publica in "Gazeta de Transilvania" si "Tribuna", la rubrica "Revista literara", articole in care remarca, inainte de Gherea, valoarea primelor poezii publicate de Cosbuc.

1889 — Scrie si publica poezii ca: Rada, Numai una, Fata morarului, Un Piparus modern, Piparus-viteaz, Nu te-ai priceput si Nunta Zamfirei.
Este chemat de Titu Maiorescu, si pleaca in toamna acestui an la Bucuresti.

1890 — La Bucuresti, Cosbuc indeplineste un timp functia de desenator-calculator la serviciul arhitecturii, din cadrul Ministerului Cultelor, de unde, nemultumit, demisioneaza la inceputul anului 1891.
Cosbuc publica in revista "Amicul Familiei", in traducerea sa Cantece din Cartea cantecelor a lui Gajus Catullus Vallerius.
In "Amicul familiei" din Gherla si Cluj publica poezia Romanta ("Negura noptii doarme pe mal"), iar in "Convorbiri literare" din 1 aprilie, poezia La oglinda.

1890-1891 — Cosbuc colaboreaza la ziarul bucurestean — "Constitutionalul".
Colaboreaza cu mai multi profesori la elaborarea unui manual de scoala intitulat Carte romaneasca de citire.

1891 — Apar in "Tribuna" alte poezii, printre care: Pe langa boi; Trei, Doamne, si toti trei; Rea de plata; O istorie veche.
In noiembrie ia fiinta la Bucuresti revista-magazin "Lumea ilustrata" a lui Ignatz Herz, al carei redactor a fost un timp si Cosbuc.
Este profesor la Institutul de fete "Educatia romana".

1891-1893 — Colaboreaza la "Lumea ilustrata", unde publica poeziile: Fatma, Vestitorii primaverii, Noapte de vara, Vara, Vantul, Rugamintea din urma, La parau.

1893 — In ziua de 28 noiembrie vede lumina tiparului sub directia lui Vlahuta si V. A. Urechia primul numar al revistei "Vieata", la care colaboreaza si Cosbuc.
Apare in Bucuresti volumul Balade si idile, prima culegere de versuri din creatia lui Cosbuc. Este foarte bine primita de critica si public.
Scrie poezia ln opressores, care circula in foi volante printre cititorii transilvaneni.
Poetul Grigore Lazu il acuza de plagiat intr-un articol. Acestuia i se alatura Anton Bacalbasa si Al. Macedonski.

1894 — Sub redactia lui Slavici, Caragiale si Cosbuc, la 1 ianuarie, apare bilunar, pana in 1896, revista "Vatra". Aici, Cosbuc incepe sa publice la rubrica "Vorba aluia", Ghicitori explicate. De asemenea, in paginile revistei apar si poeziile: Noi vrem pamant!, Mama, Lupta viefii, In opressores, Pasa Hassan si altele.

1895 — Continua colaborarea la "Vatra", unde-i apar: Doina, Sub patrafir, Unul ca o suta, Scara si altele.
Cosbuc se casatoreste cu Elena Sfetea, sora editorului C. Sfetea.
La 11 august se naste, la Craiova, primul si unicul fiu al poetului — Alexandru.

1896 — La sfarsitul lunii iunie, "Vatra" isi inceteaza aparitia, dupa ce Cosbuc mai publica in paginile ei: Fata mamii, Iarna pe ulifa, Dragoste invrajbita, Pe deal etc.
Iese de sub tipar volumul Fire de tort, a doua culegere de versuri.
Se tipareste in traducerea lui Cosbuc Eneida de Vergiliu.
Tradusa tot de Cosbuc, apare in acest an poema Mazepa de Byron.
Cosbuc prefateaza doua volume a doi debutanti: Spre primavara de I. Costin si Povestiri din copilarie de Sergiu Cujba.
In octombrie, apare saptamanal, la Bucuresti, revista de literatura "Povestea vorbei", la care colaboreaza si Cosbuc.

1897 — Iese de sub tipar editia a II-a a volumului Balade si idile.
Apare la Caransebes un volum de versuri si proza din creatia lui Cosbuc.
Cosbuc publica in traducerea sa, in "Familia", comedia in cinci acte Parmeno, de Terentiu.
La Craiova apare Antologia sanscrita care cuprinde fragmente din Rig-Veda, Mahabharata, Ramayana, poezii lirice si proverbe traduse si adnotate de Cosbuc, iar la Bucuresti Sacuntala lui Calidasa tot in traducerea sa.
La propunerea lui Hasdeu, Cosbuc primeste, pentru traducerea Eneidei, premiul Academiei "Nasturel-Herescu".
Dupa disparitia "Vetrei", Cosbuc preia la 1 iunie conducerea revistei "Foaia interesanta".
Isi incepe indelungata activitate la revista initiata de Spiru Haret "Albina". Spre sfarsitul anului, poetul intra in comitetul redactional. Aici publica zeci de articole.
Spre sfarsitul anului, "Foaia interesanta" isi inceteaza aparitia.

1898 — Iese de sub tipar editia a II-a a volumului "Fire de tort".
Publica poeziile Raport, Povestea caprarului, Cantecul redutei si Moartea lui Gelu.
Colaboreaza la "Revista ilustrata" al carei redactor responsabil era I. Pop Reteganul.
La inceputul verii, fiind bolnav, Cosbuc petrece o luna la Karlsbad.
Cosbuc este ales membru corespondent al Academiei Romane.

1899 — Publica la Bucuresti Fapte si vorbe romanesti, Carte de citire pentru toti romanii.
Apar: Razboiul nostru pentru neatarnare (1877-1878) si Povestea unei coroane de ofel.

1900 — Publica in diferite perioade poeziile: Cicoarea ("Convorbiri literare"), Pierde-vara ("Noua revista romana"), Nunta in codru ("Tribuna poporului"), Faptul zilei ("Literatura si arta romana"), Dorobantul ("Albina"), Pe dealul Plevnei ("Literatura si arta romana"), O scrisoare de la Muselim-Selo ("Gazeta sateanului"), Pacea si Dupa furtuna ("Curierul literar").
In ziua de 7 iunie moare, in varsta de 82 de ani, Sebastian Cosbuc, tatal poetului.
La 2 decembrie apare, sub conducerea lui Cosbuc si Vlahuta, "Semanatorul", revista literara saptamanala.

1902 — Publica in "Semanatorul" sub titlul Voci din public poeziile satirice: Unul din bigh-life, Vorbeste magarul, Unul de la Marcuta etc. Tot in paginile acestei reviste mai apar: Hora, Blestemul tradarii.
De asemenea, in "Semanatorul", mai vad lumina tiparului, in traducerea lui Cosbuc, primele fragmente din Odiseea.
In acest an mai publica in "Universul literar": Pe plaiul muntelui, In miezul verii, Castelanul etc.
Iese de sub tipar editia a III-a a volumului Balade si idile.
Apare volumul de versuri Ziarul unui pierde-vara.
In colaborare, Vlahuta si Cosbuc scot la Bucuresti Carte de citire pentru scolile secundare si profesionale, partea I.
Cosbuc si Vlahuta parasesc conducerea revistei "Semanatorul'.
Se tipareste volumul Scrieri in versuri si proza al lui Gr. Alexandrescu prefatat de Cosbuc.
Cosbuc e numit sef al biroului administrativ si de corespondenta din cadrul Casei scoalelor. Din insarcinarea lui Spiru Haret, Cosbuc si Vlahuta tin la sate conferinte cu caracter cultural-educativ. In aceasta munca va fi atras si M. Sadoveanu.
In vara acestui an, Cosbuc isi petrece cateva saptamani la Riva, in Italia. Impresiile de aici vor fi consemnate in povestirea Amicul meu din Torbole, aparuta in acest an.

1903 — Apare volumul de proza Dintr-ale neamului nostru.
In ziua de 8 septembrie moare mama poetului in varsta de 75 de ani.

1904 — Se tipareste volumul Cantece de vitejie si apare antologia Crestomatie pentru toti romanii.
Apar editiile a III-a a volumului Fire de tort si a IV- a a Baladelor si idilelor.
Vad lumina tiparului, in traducerea lui Cosbuc, Georgicele lui Vergiliu.

1905 — Apare, in "Romania ilustrata", poezia Concertul primaverii.
La Budapesta, in tipografia "Luceafarul" se publica (in lumba maghiara), in traducerea lui Revai K., un volum din versurile lui Cosbuc.

1906 — De la 1 ianuarie Cosbuc, I. Gorun si Ilarie Chendi scot, saptamanal, revista artistica "Viata literara", devenita mai apoi "Viata literara si artistica". Secretar de redactie era Ilarie Chendi, in casa caruia se afla si redactia.
Lucreaza in Administratia Casei Artelor.

1907 — Cosbuc termina traducerea integrala a Divinei comedii care va aparea postum intre 1925 si 1932 sub ingrijirea lui Ramiro Ortiz.
Isi incepe colaborarea la "Viata romaneasca".
Poezia lui Cosbuc Noi vrem pamant! circula in foi volante printre rasculati, fiind folosita de acestia ca un act agitatoric.
Este numit sef al Biroului de control al activitatii extrascolare.

1908 — Un colectiv format din: G. N. Costescu, G. A. Dima., G. Stoenescu si Gh. Cosbuc scot la Bucuresti Carte de citire pentru divizia a II-a rurala.
Apare in volum, in Biblioteca romaneasca enciclopedica "Socec", comedia Parmeno.
Poetul se reintoarce in Ardeal. In drum spre casa sta mai multe zile la Nasaud, se opreste la Sibiu, Bistrita si Prislop.
Cu ocazia activitatii de conferentiari ai cercurilor culturale satesti, Cosbuc si M. Sadoveanu se intalnesc prin Moldova.

1909 — Apare lucrarea lui Cosbuc Superstitiile pagubitoare ale poporului nostru.
Apare la Craiova, sub ingrijirea unui colectiv din care facea parte si Cosbuc, manualul scolar Carte de citire pentru clasa a III-a urbana.
Se tipareste editia a IV- a a volumului Fire de tort.
In vara Cosbuc, impreuna cu familia, se afla din nou la Nasaud, unde se intalneste cu fostii sai profesori si colegi.
La 28 august, poetul participa la inaugurarea noului local al scolii din Feldru, unde sora sa, Angelina, era preoteasa. Cosbuc face parte din Comitetul de organizare a festivitatilor, in al caror program figurau si cateva din poeziile sale. Alexandru, fiul poetului, recita poezia El-Zorab.

1910 — Apare, in traducerea poetului, drama lui Schiller, Don Carlos.
Vede lumina tiparului Carte de citire pentru clasa a II-a primara urbana, redactata de un colectiv de autori in frunte cu Cosbuc.
In vara acestui an, Cosbuc sta catva timp la Karlsbad; la reintoarcere se abate pe la Nasaud si Feldru.
Spre sfarsitul anului, dupa ce a participat la inaugurarea scolii de la Cata (pe Tarnava-Mare), Cosbuc se duce la Blaj.

1911 — Publica in "Romanul" poezia Scrisoarea lui Firdusi catre sahul Mahmud.
Se tipareste editia a V-a a volumului Balade si idile.
Colaboreaza la revista "Flacara", unde publica printre altele si poeziile: Poetul (1911), Canta pilotul (1912), Morti, pentru cine? (1914) etc.

1912 — Cosbuc petrece sase saptamani in Italia, unde studiaza limba italiana si face cercetari despre Dante in biblioteca din Florenta. Impreuna cu alti scriitori, Cosbuc participa la unele sezatori literare organizate de Petre Locusteanu prin diferite regiuni ale tarii.
Cosbuc publica in "Flacara" din 1 decembrie Amintiri despre Caragiale in care povesteste cum I. L. Caragiale voia sa scrie o piesa patriotica in jurul mortii Didonei.
Publica o culegere de Balade populare si din diferiti autori romani.
Cu ocazia implinirii a 50 de ani de la infiintarea liceului din Nasaud, Cosbuc participa la festivitate.

1914 — Apar editiile a VI-a a volumului Balade si idile si a V-a imbogatita de autor a volumului Fire de tort.
In ianuarie, Cosbuc se afla la Cluj, unde se intalneste cu Emil Isac.
Poetul isi petrece vara la Tismana in tovarasia lui Ramiro Ortiz.
In toamna, Cosbuc face o ultima calatorie la Nasaud.
Izbucneste primul razboi mondial.

1915 — Vad lumina tiparului editiile a VI-a a volumului Fire de tort si a VII-a a Baladelor si idilelor.
In august, moare, in urma unui accident de automobil, fiul poetului, Alexandru.

1916 — Este ales membru activ al Academiei Romane.
Apare volumul de versuri Drumul iubirii, care cuprinde, printre altele, poeziile: Drumul iubirii, Cantecul fusului, Ideal, Faptul zilei, Regele Pontului.

1917 — Cosbuc continua lucrul la definitivarea traducerii Divinei comedii si a comentariului despre capodopera lui Dante.

1918 — Ies de sub tipar editiile a VIII-a la Balade si idile si a VII-a la Fire de tort.
In paginile revistei bucurestene "Scena" apare Vulturul, ultima poezie pe care Cosbuc o mai publica.
La 9 mai poetul inceteaza din viata. Funeraliile au loc in dupa-amiaza zilei de 11 mai, la cimitirul Bellu, langa fiul sau, Alexandru.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA