| Editura Global Info / Biografii |
Biografie
Gheorghe Asachi
1788 — Se naste la 1 martie, la Herta, in Moldova de Sus, Gheorghe Asachi.
Tatal este Leon (Lazar) Asachievici, preot, de origine armeana sau ruteana.
Mama este Elena, fiica lui Niculai Olteanu, preot.
1795 — Leon Asachievici, tatal sau, se stabileste la Lwow (Lemberg). Aici Gh. Asachi isi continua studiile in limbile polona, latina si germana.
1796 - 1804 — Invata la Universitatea din Liov, la Facultatea de Filozofie, logica, matematica, istoria naturala, fizica, metafizica si etica.
In perioada 1802 - 1804, urmeaza si un curs special de arhitectura.
1804 — Absolveste cursurile de filologie, filosofie si constructii civile ale Universitatii din Lwow, obtinand diploma de inginer si arhitect, si gradul de doctor in filosofie.
1805 — Merge la Viena din motive de sanatate si pentru a-si continua "studiul inaltelor matematici, sub directia celebrului astronom Burg". Studiaza aici astronomia si cadastrul pana in 1808.
1808 — Pleaca la Roma, unde studiaza arheologia, epigrafia si limba italiana, in care a publicat mai multe lucrari.
Ia lectii de poetica, apoi de pictura si sculptura in atelierele lui Keck si Canova. Aici o cunoaste pe Bianca Milesi, pe care o va iubi cu o dragoste statornica.
Publica primul sau sonet in limba italiana in "Giornale di Campodoglio" in 1811. Societatea literara din Roma l-a admis ca membru extraordinar.
Primul poem in limba romana, Catra Italia a fost scris in acelasi an.
Viziteaza orasele Venetia, Padova, Terarra, Bologna, Florenta.
1812 — In august revine la Iasi si se consacra activitatii de propasire a culturii romane.
1813 — In februarie este numit referendar la Departamentul afacerilor externe.
In noiembrie infiinteaza, pe langa scoala domneasca din Iasi, clasa de inginerie hotarnica in limba romana. In acest "scop el a compus un curs de matematica, si anume aritmetica, algebra si geometria, care mai in urma fura si tiparite". Aici preda arhitectura, istoria artelor, geodezia, matematica.
In perioada 1813 - 1849 s-a ocupat de organizarea scolilor din Moldova, insarcinat de mitropolitul Veniamin Costache.
1816 — La 27 decembrie are loc reprezentatia pastoralei Mirtil si Hloe in limba romana.
1817 — Organizeaza pe cheltuiala sa un teatru de societate in salonul hatmanului Costachi Ghica.
1818 — In iunie are loc examenul public al elevilor clasei de inginerie, infiintata si condusa de Gh. Asachi.
1820 — Face o calatorie in Transilvania, de unde aduce patru invatatori cu scopul de a reorganiza invatamantul in seminarul de la Socola.
1821 — Se refugiaza impreuna cu familia in Basarabia.
Volumul, intitulat Bordeiul indienesc, in traducerea tatalui sau din Bernardin de Sainte-Pierre, se deschide cu un sonet, care ulterior va fi numit La introducerea limbii nationale in publica invatatura.
1822 — Cu prilejul instaurarii noii domnii pamantene — sub forma de foaie volanta — oda La moldoveni, la restatornicirea domnilor pamanteni.
Gh. Asachi este numit de catre Ioan Sandu Sturza agent diplomatic al Moldovei la Viena, functie pe care o va onora pana la inceputul lui 1827.
1828 — In ziua de 23 ianuarie se deschide scoala elementara de la Trei Ierarhi, care va fi completata in decursul aceluiasi an cu ciclul gimnazial.
1829 — De la 1 iunie se editeaza "Albina romaneasca", primul ziar romanesc. Este considerat initiatorul presei in limba romana in Moldova.
Pana in 1831 Gh. Asachi s-a ocupat la Bucuresti si la Petersburg, ca secretar al Comitetului ad-hoc, de redactia constitutiei politice a Moldovei, cunoscute sub numele de Regulamentul organic, care a reintrodus in tara guvernul reprezentativ si care in mare parte a servit de baza la facerea Conventiei din 7 (19) august 1858.
1830 — In perioada dintre 13 mai si 21 noiembrie Gh. Asachi face parte din delegatia care a mers sa supuna sanctiuni imparatesti la Petersburg proiectul Regulamentului organic. "Albina romaneasca" a publicat fragmente din interesantul sau jurnal de calatorie in numerele 61-94, sub titlul Extract din jurnalul unui calator moldovean.
1831 — Este numit in functia de director al Arhivelor Statului din Iasi, unde "se ocupa cu culegerea documentelor vechi privitoare la drepturile tarii".
1832 — Infiinteaza tipo-litografia "Institutul Albinei".
Vede lumina tiparului primul volum din lucrarea lui I Kaidanov Istoria Imperiii Rosiene. Cel de-al doilea volum va aparea in anul urmator.
1833 — Litografiaza si difuzeaza tabloul istoric Stefan cel Mare a Moldovei cuvanteaza al sau testament politicesc, la anul 1504.
1834 — Se deschide cea dintai scoala de fete din Moldova infiintata de Gh. Asachi, Institutul pentru educatia fetelor.
1835 — la 16 iunie are loc solemnitatea inaugurarii Academiei Mihailene pentru care Gh. Asachi a luptat neobosit.
1836 — Apar volumele lui de versuri Poezii si Fabule alese, precum si manualul sau de matematica.
In colaborare cu Stefan Catargiu si Vasile Alecsandri, tatal poetului, la 15 noiembrie infiinteaza Conservatorul filarmonic dramatic din Iasi.
1837 — In ziua de 23 februarie are loc primul spectacol al Conservatorului filarmonic dramatic, cu drama Lapeirus si comedia Vaduva vicleana, prelucrare de Asachi dupa Kotzebue. Tot in acest timp alcatuieste si cunoscutul Prolog.
La 14 martie vede lumina tiparului suplimentul literar al "Albinei romanesti" — "Alauta romaneasca".
Editeaza drama Laperius.
Compune drama Petru Rares care este jucata prima data la 8 aprilie de catre elevii Conservatorului. Publica manualul sau de algebra.
Compune, pentru serbarea militara din 8 noiembrie, data in casele hatmanului Bals, meditatia Privigherea ostasului moldovean, pe care o editeaza sub forma de foaie volanta.
1838 — La 20 februarie are loc primul spectacol de opera. reprezentat in limba romana, cu Norma de Bellini, interpretat de catre elevii Conservatorului din Iasi.
Editeaza manualul de geometrie elementara. Tot acum incepe si tiparirea atlasului sau geografic.
1839 — Din aceasta vreme incepe editarea "Foii satesti".
Tipareste drama Fiul pierdut si comedia Pedagogul, prelucrari dupa. Kotzebue.
Litografiaza si difuzeaza tabloul istoric Alexandru I, domn al Moldovei, luand coroana si mantia din mana solilor imparatului Ioan Paleolog.
1840 — Incepe tiparirea gazetei de popularizare a stiintei "Icoana lumii".
Litografiaza si difuzeaza tabloul Zana Dochia si Traian, dupa zicerile moldo-romanilor.
1841 — Publica revista "Spicuitorul moldo-roman", in paginile careia vede lumina tiparului prima sa nuvela istorica Ruxanda Doamna.
Pune bazele invatamantului artistic si politehnic prin inaugurarea Scolii de arte si meserii.
1842 — In colaborare cu mai multi profesori ieseni, incepe publicarea dictionarului enciclopedic Lexicon de conversatie, din care a aparut numai o fascicola.
1844 — Editeaza volumul Fabule versuite.
1845 — Publica memoriul Expozitia starii invataturilor publice in Moldova, de la a lor restatornicire, 1828, pana la anul 1843.
Deasemenea litografiaza si difuzeaza tabloul istoric Lupta moldovenilor cu cavalerii crucieri.
1849 — Adversar declarat al Revolutiei de la 1848 in Moldova, isi da demisia din posturile de referendar al scolilor si de arhivist al statului. Grigore Ghica, care ii accepta demisionarea, ii apreciaza. "vajnicele slujbe facute statului intr-un sir de ani necurmati".
Functiile pe care le va onora de aici incolo vor fi de o importanta inferioara celor de altadata.
1850 — La 9 ianuarie Gh. Asachi redenumeste revista 'Albina romaneasca" in "Gazeta de Moldavia".
Editeaza pastorala Mirtil si Hloe.
1851 — Litografiaza si difuzeaza tabloul istoric Batalia de la Baia.
1853 — Tipareste drama Petru Rares, partea I.
1854 — Aduna poeziile publicate, in afara de fabule, in volumul Culegere de poezii.
1856 — La 24 ianuarie este reprezentata pe scena Teatrului National din Iasi piesa Tiganii, ulterior tiparita.
1859 — Editeaza volumul Nouvelles historiques, care reprezinta o traducere in limba franceza a nuvelelor tiparite pana la acea data in "Almanahurile de invatatura si petrecere".
1861 — Tipareste poezia Poetul, dedicata lui Vasile Alecsandri.
1863 — Apare a doua editie a Culegerii de poezii, dramele istorice Elena Dragos de Moldavi, Turnul Butului, Voichita de Romanie si Petru Rares, partea I si a II-a.
Isi tipareste biografia.
1867 — Vede lumina tiparului volumul Nuvele istorice.
1869 — La virsta de 81 de ani pleaca in calatorie la Lemberg, in Galitia si cumpara manuscrisul Tiganiadei lui Ion Budai-Deleanu.
La 12 noiembrie moare la Iasi Gheorghe Asachi.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
