| Editura Global Info / Biografii |
Biografie
Ioan Slavici
1848 — La 18 ianuarie se naste la Siria in Muntii Apuseni, langa Arad, Ioan Slavici.
Este cel de al doilea copil al lui Sava Slavici, maiestru cojocar, si al Elenei, nascuta Borlea.
A avut o sora mai mare cu cinci ani, Mariuca.
1854-1858 — Urmeaza scoala primara in satul natal, avand ca dascal pe Dimitrie Vostinari. Un bun povatuitor ii este bunicul sau, Mihai Fercu, de asemenea evocat in Amintiri.
1859-1860 — Pentru a se putea inscrie la liceu, frecventeaza inca o data clasa a IV-a la o scoala primara din Arad.
1860-1865 — Este elev la liceul maghiar din Arad, clasele I—V. Sta in gazda cu mai multi colegi.
1865-1867 — Urmeaza la Liceul Piarist din Timisoara clasele VI—VII.
1867-1868 — Ca „privatist", urmeaza clasa a VIII-a la Liceul maghiar din Arad. Da meditatii de limba maghiara.
1868 —Trece examenul de bacalaureat la Satu Mare.
In octombrie se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte a Universitatii din Budapesta.
Participa la sedintele Societatii Petru Maior (intemeiata de studentii romani in 1862).
1869 — In aprilie se inscrie la Facultatea de Drept din Viena in anul al doilea.
Din cauza lipsurilor materiale, se intoarce in Ardeal, in august, si se angajeaza la notarul din Cumlaus, sat vecin cu Siria.
Se intoarce in Viena si isi face aici stagiul militar si in septembrie este incorporat ca „voluntar" (cu termen redus) la un regiment din Viena.
Paralel cu stagiul militar isi continua studiile universitare.
La Viena cunoaste pe Eminescu, cel care ii va ramane toata viata „prieten si sfatuitor". Amandoi sunt proclamati „membri definitivi" ai Societatii literare Romania, inemeiata in 1864 de studentii romani din Viena.
1870 — Sustine examenul de stat, obligatoriu pentru toti studentii dupa frecventarea a patru semestre.
Eminescu il introduce la Junimea. Aici il cunoaste pe Titu Maiorescu.
1871 — In martie debuteaza in "Convorbiri literare" cu comedia Fata de birau.
La constituirea societatii studentesti "Romania juna" in 8 aprilie, Slavici este ales presedinte, iar Eminescu — bibliotecar. Impreuna cu Eminescu desfasoara o ampla activitate pentru organizarea Serbarii de la Putna si a Congresului studentesc care fixeaza programul luptei pentru „unitatea culturala" si nationala a romanilor de pretutindeni.
Termina scoala militara din Viena, devenind ofiter. Isi continua insa studiile de drept.
1872 — La 1 iunie in "Convorbiri literare" publica povestea Zana Zorilor.
In iulie paraseste Viena. In vara face practica avocatiala la Arad, in cancelaria lui Mircea B. Stanescu, care conducea si foaia umoristica "Gura satului", unde colaboreaza si Slavici.
Publica in "Convorbiri literare" povestile Ileana cea sireata si Florita din codru.
1873 — La 13 iunie moare mama sa.
La 1 iulie moare tatal sau.
In iulie intra ca arhivar la Consistoriul din Oradea Mare.
Este dat in judecata pentru apararea taranilor romani, razvratiti, din satul Paulis.
Cu ajutorul Junimii si a lui Maiorescu, se intoarce la Viena pentru a-si termina studiile si a-si da doctoratul.
1874 — Se imbolnaveste si sta in spitalul obstesc din Viena. Aici scrie Popa Tanda.
Urmeaza sfatul lui Maiorescu si vine in Iasi. Este gazduit impreuna cu Eminescu si Miron Pompiliu de catre Samson Bodnarescu, directorul Scolii Normale. Prin Eminescu, cunoaste pe Ion Creanga.
Citeste la Junimea nuvela Popa Tanda.
Se casatoreste cu Ecaterina Szöke Magyarosy.
Este numit secretar al Comisiunii pentru publicarea manuscriselor ramase de la Eudoxiu Hurmuzaki.
In decembrie se stabileste la Bucuresti.
1875 — Calatoreste la Viena si Budapesta.
In toamna este numit profesor de filozofie la Liceul "Matei Basarab", unde preda si ore de romana, logica si psihologie.
In "Convorbiri literare" publica nuvela Popa Tanda (iunie) si Scormon (noiembrie).
1876 — In ziarul "Timpul" publica nuvela O viata pierduta.
1877 — In ianuarie intra in redactia ziarului Timpul, unde va lucra impreuna cu Eminescu si I. L. Caragiale. Intre cei trei scriitori se leaga o prietenie unica in literatura romana.
In articolele publicate in "Timpul" sustine ca Romania este centrul cultural si politic al tuturor romanilor din tara si al celor afiati temporar sub stapanire straina.
1878 — La cea de a XV-a aniversare a Junimii, la care participa Eminescu si Maiorescu, Slavici citeste nuvela Gura satului.
1879 — In „Convorbiri literare" publica nuvela Gura satului.
1880 — Intreprinde o calatorie de studii in Transilvania; la Blaj il viziteaza pe batranul Timofei Cipariu.
In "Convorbiri literare" (iunie—iulie) publica nuvela Budulea Taichii, citita mai intai la sedintele Junimii.
Este numit profesor la Scoala Normala a "Societatii pentru invatatura poporului roman", unde preda romana si geografia.
1881 — In august si septembrie intreprinde o calatorie in Oltenia si Muntenia pentru a vizita monumentele istorice, bisericile si manastirile.
I se confera medalia „Bene merenti" pentru munca depusa la Comisia documentelor istorice.
In decembrie apar Novele din popor, care include pe langa scrierile deja aparute in presa si Moara cu noroc.
1882 — 24 ianuarie. De ziua Unirii se constituie la Bucuresti societatea "Carpatii", care isi propune sa realizeze hotararile Congresului de la Putna pentru „unitatea" romanilor; Slavici si Eminescu sunt alesi membri activi ai societatii.
In martie este ales membru corespondent al Academiei Romane la Sectia Istorie.
Intreprinde o calatorie in Italia, fiind fascinat de sculptura lui Michelangelo si picturile lui Rafael.
Este numit profesor la azilul "Elena Doamna", unde preda romana si filozofia.
1883 — Imbolnavirea lui Eminescu (iunie) il indurereaza profund; intreprinde numeroase actiuni pentru a-l ajuta.
Publica un curs de etica si unul de literatura populara.
1884 — Accepta oferta de a conduce ziarul din Sibiu "Tribuna" care isi va desfasura activitatea sub deviza: „Soarele pentru toti romanii la Bucuresti sare!", iar in domeniul artei propaga „realismul poporal".
In nr.1 al "Bibliotecii poporale" a "Tribunei" Slavici publica Padureanca, ampla nuvela cu subiect de roman.
1885 — In februarie are primul proces din cauza articolelor din "Tribuna". Este eliberat.
Divorteaza de prima sotie, Ecaterina.
1886 — La 18 martie se casatoreste la Sibiu cu profesoara Eleonora Tanasescu, directoarea Scolii de fete din localitate.
In toamna se naste primul baiat, Titu Liviu, in total avind sase copii.
Are trei procese de presa, este amendat, apoi e condamnat la 3 zile inchisoare.
1887 — Este ales secretar al Partidului National Roman, presedinte fiind G. Barit.
Il aduce pe G. Cosbuc redactor la "Tribuna".
1888 — Din cauza articolelor din "Tribuna" are trei procese si este intemnitat pentru un an la Vat, in Ungaria.
La Bucuresti are loc premiera dramei istorice Gaspar Gratiani.
1889 — Se naste primul lui copil, Lavinia Ioana-Iosefina.
Este eliberat din inchisoare in iulie.
1890 — In martie se reintoarce la Bucuresti, fiind numit director de studii si profesor la azilul "Elena Doamna", functii in care ramane pana in 1894.
Se naste fiul lui, Ion Marcel.
Publica Scolile noastre satesti. Localurile.
1891 — La 24 ianuarie ia fiinta la Bucuresti "Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor", in care activeaza si Slavici.
Se naste fiica sa Fulvia.
1892 — La Sibiu se semneaza Memorandumul romanilor din Transilvania si Ungaria, intocmit pe baza unui proiect schitat de Slavici inca din 1887, cand fusese ales secretar al Partidului National Roman.
Devine cetatean roman.
Publica Novele, I (cele mai multe reeditari).
Publica volumul Romanii din regatul ungar si politica maghiara.
1893 — infiinteaza la Bucuresti ziarul "Corespondenta romana", in care sprijina actiunile memorandistilor.
Publica Ardealul. Studiu istoric.
1894 — La 1 ianuarie sub conducerea lui Slavici, Caragiale si Cosbuc, apare la Bucuresti revista ilustrata "Vatra". In primele 24 numere ale revistei, Slavici publica intregral romanul Mara.
In iunie este numit de catre Academia Romana director al Institutului Ioan Otetelesanu din Magurele, iar sotia sa este director adjunct.
Se naste fiica sa, Elena.
1896 — Publica Novele II, in care include si Comoara care nu mai aparuse pana acuma.
Scoate la Onesti volumul Tribuna si tribunistii.
Se naste ultimul sau copil, Ioana-Livia.
1897 — La Arad incepe sa apara "Tribuna poporului", in care Slavici publica sute de articole, fiind si membru fondator al ziarului.
Ii apare volumul Povete pentru buna crestere a copiilor.
1902 — Publica romanul Din batrani, distins in anul urmator cu premiul Academiei I. Heliade-Radulescu.
1905 — Apare al doilea volum din romanul Din batrani.
1906 — Apare in volum Mara.
Apare la Arad, in Tribuna poporului, romanul Corbeiul.
1907 — Calatoreste in Elvetia, unde se afia la studii fiul sau cel mai mare, Titu-Liviu.
1908 — Reediteaza nuvelele aparute pana acum, sub titlul Nuvele, I, II.
Publica in volumul Povesti cele mai valoroase basme si povesti ale sale.
Demisioneaza de la azilul "Elena Doamna" si ia conducerea ziarului "Minerva" cu un supliment intitulat "Minerva literara ilustrata".
1909 — Publica romanul Din doua lumi.
Cu prilejul comemorarii a 20 de ani de la moartea lui Eminescu, Slavici publica in revistele literare ale timpului unele dintre cele mai valoroase pagini de memorialistica dedicate poetului nostru national.
1910 — Publica volumul Romanii din Ardeal si trei scrieri pedagogice: Educatiunea nationala, Educatiunea fizica, Educatiunea morala.
Este angajat profesor de limba romana si geografie la Scoala evanghelica din Bucuresti.
1911 — Apar volumele Romanii de peste Carpati si Zbuciumarile politice la romanii din Ungaria.
1914 — Conduce ziarul "Ziua", care prin politica pacifista si de neutralitate a fost considerat progerman.
Scoate Gramatica limbii romane.
1916-1917 — In anul 1916, dupa ce Romania a intrat in razboi de partea Antantei, Slavici a fost arestat si intemnitat la fortul Domnesti, iar manuscrisele i-au fost confiscate si apoi pierdute. La 28 septembrie 1916 a fost pus in libertate de autoritatile romane.
Ramane in Bucuresti sub ocupatie si colaboreaza la "Gazeta Bucurestilor" si "Scena".
1918 — Colaboreaza la "Biblioteca copiilor si a tinerimii", publicatie saptamanala ilustrata.
1919 — Ianuarie–februarie. Pentru activitatea gazetareasca din timpul razboilui este implicat impreuna cu T. Arghezi in „procesul ziaristilor". Este condamnat de Curtea Martiala si incarcerat la Vacaresti. Este achitat la sfarsitul anului ca urmare a campaniei de presa initiata de scriitori.
1920 — Apare romanul Din doua lumi.
1921 — Publica volumul de memorialistica Inchisorile mele.
Reediteaza Povestile (vol. I) si Nuvele, I, II.
1923 — Apare romanul Cel din urma Armas.
Publica Povesti, vol. II, cu basme si povesti incluse pentru prima data in volum.
Apare Nuvele vol. III.
1924 — Apare volumul Amintiri, in care evoca pe marii sai contemporani si prieteni: Eminescu, Creanga, Caragiale, Cosbuc, Maiorescu.
1925 — In iunie se incheie, fara succes, campania de presa pentru a i se acorda Premiul National pentru proza.
Trimite spre publicare in "Adevarul literar" romanul Din pacat in pacat, care va aparea in noiembrie-decembrie.
Obosit si persecutat, Slavici se refugiaza la fiica sa Lavinia care traia la la Crucea de Jos, Panciu.
La 17 august se stinge din viata, la ora 18.30, in casa fiicei sale.
Este inmormantat la schitul Brazi (Panciu), insotit pe ultimul drum de numeroasa-i familie, sateni din imprejurimi, iar din partea Societatii Scriitorilor Romani de Liviu Rebreanu, Gala Galaction si Mihai Sorbul.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
