| Editura Global Info / Biografii |
Biografie
Ion Heliade Radulescu
1802 — La 6 ianuarie se naste la Targoviste Ioan Radulescu.
Tatal, Ilie Radulescu este un mic boiernas, originar din Targoviste, functionar militar si proprietar, care, mai tarziu, va participa la miscarea lui Tudor Viadimirescu.
Mama, Eufrosina, de origine greceasca, este fiica lui Al. Danielopol, fost colonel in armata tarista.
1811 — Invata pe carti grecesti, dupa moda timpului, cu dascalul Alexe.
Descopera Alexandria populara si invata sa citeasca romaneste cu un argat.
1813-1815 — Invata mai departe, la Bucuresti, cu dascalul Naum, calugar la Sf. Niculae (probabil Naum Ramniceanu)
1815-1818 — Urmeaza la scoala greceasca de la Schitu Magureanu, unde continua sa faca incercari poetice.
Spre sfarsitul acestei perioade, descopera versurile lui Atanasie Hristopol, pe care le traduce in intregime.
1818-1820 — Urmeaza la scoala romaneasca de la Sf. Sava, infiintata si condusa de Gh. Lazar.
Mama sa moare de ciuma.
1820-1821 — Ramane la Sf. Sava, ca ajutor al lui Gh. Lazar, nefiind inclus in grupul primilor patru bursieri trimisi in occident.
1822 — Dupa plecarea lui Lazar, redeschide scoala de la Sf. Sava in conditii grele si fara nici o retributie la inceput.
Acum au loc primele incercari de traducere din Boileau.
1827 — Ia parte activa la infiintarea "Societatii literare" patronate de Dinicu Golescu si redacteaza statutele.
In sedintele acestei societati va citi pentru prima oara traduceri din Lamartine.
1828 — Apare la Sibiu Gramatica romaneasca, dupa modelul gramaticii lui Le Tellier, pregatita se pare de pe la 1820. Principala ei inovatie este reducerea numarului de litere conform principiului fonetic.
1829 — Tatal sau moare de ciuma.
La 8 aprilie incepe sa publice gazeta "Curierul romanesc", de o importanta deosebita in formarea gustului literar al vremii.
1830 — In jurul acestei date cunoaste pe Young, pe care-l mentioneaza acum in "Curierul romanesc", si pe Ossian, din care va traduce inainte de 1837.
Apare primul sau volum de versuri: Meditatii poetice dintr-ale lui A. de Lamartine, in care sunt cuprinse si primele sale poezii originale: Sonet, La anul 1830. Trecutul, Dragele mele umbre, Cantarea diminetii, La moartea lui Carlova.
1831 — Publica traducerea piesei Fanatismul sau Mahomed proorocul de Voltaire, si Regulile sau gramatica poeziei, traducere si prelucrare partiala dupa Cours de littérature d'histoire et de philosophie de Lévizac si Moysant.
1833 — Ia parte, alaturi de Campineanu, Aristia, Voinescu II, Poenaru, fratii Golesti la infiintarea "Societatii filarmonice", pe care o sustine organizatoric si baneste. Societatea milita pentru dezvoltarea literaturii, a artelor a teatrului romanesc, in care scop infiinteaza o scoala filarmonica, unde Aristia era profesor, iar Heliade director.
1834 — Este director al Scolii de muzica vocala, de declamatie si de literatura, care avea rostul de a pregati actori profesionisti.
1835 — Publica traducerea comediei Amfitrion de Molière.
Apare "Gazeta Teatrului National".
1836 — Se gandeste la o "colectie de autori clasici", la care visa inca din 1829; s-ar fi publicat 24 de brosuri pe an (Alfieri, Byron, Homer, Vergiliu, Tasso, Hugo etc.). De aici avem traducerile lui Heliade din Byron.
Apare volumul Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze si de poezie.
Spre sfarsitul anului, apare primul numar din revista literara "Curier de ambe sexele", care inlocuieste publicatia anterioara a lui Heliade, "Gazeta teatrului national" (1835-1836).
1840 — Este descoperita conjuratia lui Mitica Filipescu, care urmarea rasturnarea domnului, si participantii sunt arestati (printre ei Balcescu, M. Serghiescu, Eftimie Murgu). Intre conjurati se aflau si Gr. Alexandrescu si Cezar Boliac, motiv in plus ca Heliade, care dezaproba din principiu orice violenta, sa priveasca cu antipatie miscarea.
1843 — Face parte din Loja bucuresteana "Fratia".
1844 — Publica, in "Curierul romanesc", Zburatorul, sub titulatura de "balada".
1846 — Heliade lanseaza faimosul sau proiect de traduceri, care prezinta, cea mai indrazneataa incercare de sistematizare a transpunerii clasicilor universali in romaneste.
1848-1849 — Desi initial se tine departe de pregatirile facute sub mantia "Asociatiei literare", cand evenimentele se precipita, Heliade se alatura comitetului revolutionar (Balcescu, Rosetti, Ghica, Bratianu, Tell etc).
La 9 iunie Heliade citeste proclamatia de la Islaz si intra in guvernul provizoriu, unde se va opune liniei lui Balcescu.
Dupa inabusirea revolutiei, Heliade paraseste tara, ajunge in Franta, la Londra, apoi din nou la Paris, apoi in Grecia, la Constantinopol — unde nu este primit — si se intoarce in Franta.
In timpul emigratiei, Heliade pastreaza o atitudine independenta si ostila celorlalti revolutionari, incepand sa pozeze in victima a intrigilor si neintelegerii generale.
1851 — Se stabileste la Chios.
1859 — Se intoarce in tara si isi pune candidatura ca deputat. Va fi ales abia in 1864.
Incepe sa publice Echilibru intre antiteze, opera sa capitala cu caracter filozofic.
Participa la aprinderea luminilor Lojii bucurestene "Steaua Dunarii", al carei Mare Maestru a devenit in 1861
1867 — Este ales predinte al Societatii Academice Romane, viitoarea Academie.
1868 — Incepe sa-si republice creatia poetica, revazuta, in Curs intreg de poezie generala (patru volume, 1868-1870).
1872 — La 27 aprilie moare Ion Heliade Radulescu.
Are parte de funeralii grandioase (vorbesc: G. Sion, Hasdeu, C. Exarcu). Este inmormantat in curtea bisericii Mavrogheni, de la Sosea.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
