| Editura Global Info / Biografii |
Biografie
Ion Luca Caragiale
1852 — Pe 30 ianuarie se naste, in satul Margineni (Haimanale), judetul Prahova, Ion Luca Caragiale, intr-o familie cu radacini grecesti.
Tatal, Luca St. Caragiale (1812-1870), frate al lui Costache si Iorgu Caragiale - nascuti la Constantinopol, fii ai lui Stefan, de profesie bucatar, angajat de George Caragea in suita sa - doi din primii actori romani, actor si el, renunta la teatru si se angajeaza ca secretar (administrator) al manastirii Margineni. Inainte, se casatorise cu actrita Caloropulos, de care se desparte fara a divorta.
Mama, Ecaterina (Catinca Muru), nascuta Chiriac Caraboa, a doua sotie a tatalui, fiica unui negustor din Brasov, vaduva avand cu primul barbat o fetita.
1859-1860 — Stabilirea familiei Caragiale la Ploiesti, unde Ion Luca ia primele lectii de la parintele Marinache de la biserica Sf. Gheorghe.
1860-1864 — Intra direct in clasa a doua la Scoala Domneasca nr. 1 din Ploiesti, avandu-l institutor pe Zaharia Antinescu, unul din modelele lui Zaharia Trahanache, apoi in clasa a 3-a pe „inimosul Basil Dragosescu", rememorat in "Peste 50 de ani". In clasa a 4-a a avut profesor pe Mihail Georgescu, un bun pedagog.
1864-1867 — Urmeaza cursurile la gimnaziul „Petru si Pavel" din Ploiesti.
1867 — Viitorul scriitor absolveste gimnaziul Sf. Petru si Pavel din Ploiesti. Nu este sigur daca a urmat si clasa a V-a de gimnaziu.
1868 — Vine la Bucuresti unde mama sa se stabileste definitiv.
In toamna, se inscrie la cursul de mimica si declamatiune al unchiului sau Costache, la Conservatorul dramatic din Bucuresti.
Il intalneste pe Eminescu, sufleur in trupa lui Mihail Pascaly.
1870 — Isi termina studiile la Conservator si se angajeaza ca sufleor la Teatrul National, trupa lui Iorgu Caragiali.
In vara se angajeaza copist la tribunalul Prahova si asista la miscarile republicane de la Ploiesti, conduse de capitanul Al. Candiano-Popescu, evocate in schita "Boborul".
Moare Luca Caragiale, tatal sau.
La sfarsitul anului, renunta la servici.
1871-1872 — Sufleur la Iasi, in locul ocupat cu doi ani inainte de Eminescu. Apoi sufleur si copist la Teatrul National din Bucuresti.
1873 — Colaboreaza cu fabule si versuri umoristice la "Ghimpele", semnand cu initialele sau cu pseudonimele "Car" si "Palicar".
1874 — Girant responsabil la ziarul "Alegatorul liber", apoi corector la "Unirea democratica".
Publica o satira in "Revista Contimporana".
1876 — Scrie prima piesa de teatru, "O Soacra".
Corector la "Uniunea democratica".
1877 — Redacteaza revista umoristica "Claponul" si impreuna cu Frederic Dame "Natiunea romana". Publica cronici dramatice in "Romania libera" sub semnatura "Luca".
1878 — Intra in redactia ziarului "Timpul", avand colegi pe Eminescu si Slavici.
Citeste la Junimea "O noapte furtunoasa".
Scoate "Calendarul Claponului".
I se joaca prima piesa de teatru, o traducere in versuri "Rome vaincue" de Alexandre Parodi.
1879 — La inceputul anului are loc prima reprezentatie a comediei "O noapte furtunoasa", apreciata de Eminescu si publicata apoi in "Convorbiri Literare".
Fiind prost primita de cronicarii dramatici, Ion Ghica, directorul teatrului intervine in text si Caragiale isi retrage piesa.
Pleaca cateva zile la Viena cu Titu Maiorescu.
Citeste la Junimea piesa "Conu Leonida fata cu reactiunea".
1880 — In "Convorbiri literare" apare farsa "Conu Leonida fata cu reactiunea", care va fi reprodusa si in ziarul "Timpul", fara nume de autor insa.
1881 — Apar "Amintiri din teatru" in "Convorbiri literare".
Are loc premiera farsei "Conu Leonida fata cu reactiunea" la gradina Rasca.
Caragiale se retrage din redactia ziarului Timpul.
Este numit revizor scolar in judetele Neamt si Suceava.
1882 — Este mutat ca revizor scolar in judetele Arges si Valcea, unde ramane pana in octombrie.
1883 — Preia directia ziarului "Doljul" din Craiova.
Lucreaza la libretul operei bufe "Hatmanul Baltag"; citeste primul act la Junimea.
Premiera farsei "O Soacra".
1884 — Se joaca in premiera opera bufa "Hatmanul Baltag", scrisa in colaborare cu Iacob Negruzzi.
La aniversarea Junimii citeste "O scrisoare pierduta".
Prima reprezentatie a comediei are loc la 13 noiembrie pe scena Teatrului National din Bucuresti, in prezenta regelui Carol.
Continua colaborarea la "Convorbiri Literare" cu "Hatmanul Baltag".
Scrie cronici dramatice in "Vointa Nationala".
Este functionar la Regia Monopolurilor unde o cunoaste pe Maria Constantinescu.
1885 — Se naste fiul sau Mateiu Caragiale, din legatura cu Maria. Desi necasatoriti, Caragiale il recunoaste si isi va asuma cresterea si educatia lui.
Profesor la liceul particular Sf. Gheorghe.
Premiera comediei "D-ale carnavalului", premiata de un juriu din care faceau parte V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, T. Maiorescu, V. A Urechia.
T. Maiorescu publica studiul "Comediile d-lui L. Caragiale" in nr. 6 al "Convorbirilor literare".
Caragiale devine redactor al ziarului "Vointa nationala".
Moare Ecaterina Momula-Cardini, matusa scriitorului, lasand o avere importanta impartita intre urmasi.
1888 — Numit prin decret regal director general al teatrelor.
La 3 mai moare mama scriitorului.
1889 — Apare volumul "Teatru", prefatat de Titu Maiorescu.
Se casatoreste cu Alexandrina Burrelly, fata arhitectului Gaetano Burelly. Mateiu este luat in noua familie.
Demisioneaza din postul de director general al teatrelor.
La moartea lui Eminescu, publica schita-necrolog "In Nirvana".
Colaboreaza la ziarul junimist "Constitutionalul".
Apare traducerea germana a schitei "In Nirvana".
Termina drama "Napasta".
Apare in "Convorbiri literare" "O faclie de Pasti".
Se naste Ioana, primul copil din aceasta legatura, decedata devreme, in 1891.
1890 — Prima reprezentare a dramei "Napasta".
Este profesor de istorie la liceul particular Sf. Gheorghe.
Se naste Agatha, a doua sa fata, decedata devreme, tot in 1891
1891 — Academia Romana respinge propunerea de premiere a volumelor "Teatru" si "Napasta".
1892 — Dupa conferinta de la Ateneu "Gaste si Gaste literare" si dupa aparitia articolului "Doua note" in care il ataca pe Maiorescu ca ar fi falsificat textele lirice ale lui Eminescu, Caragiale paraseste Junimea.
Anunta romanul "Patria si familia", despre care nu se stie nimic.
Apar volumele "Note si schite" si "Pacat".
Incepe sa se gandeasca sa se expatrieze, la Sibiu sau Brasov.
1893 — Apare "Moftul roman" sub directa indrumare a lui I. L Caragiale avandul alaturi pe umoristul Anton Bacalbasa.
Se naste fiul sau Luca Ion.
Deschide o berarie in Bucuresti, pe str. Gabroveni
1894 — Face parte din conducerea revistei "Vatra", alaturi de Ioan Slavici si George Cosbuc.
Deschide „beraria academica Bene bibenti".
Se naste Ecaterina Caragiale.
1895 — Conduce mai tot timpul anului restaurantul din gara Buzau.
Teatre din Germania includ in repertoriu piesele sale.
1896 — Apare volumul "Schite usoare".
Conduce revista "Epoca Literara", avandu-l ca secretar pe poetul St. O. Iosif.
1897 — Apar volumele "Notite si fragmente literare" si "Schite".
Activitate publicistica la "Epoca" si "Drapelul".
1898 — Scrie articole despre Teatrul National la "Evenimentul" din Iasi.
Spre sfarsitul anului publica la "Universul" seria "Notite critice", care vor constitui mai tarziu "Momentele".
1899 — Este numit registrator cl. I la Regia Monopolurilor Statului.
Delavrancea, ca primar al Bucurestiului, il numeste membru in comitetul Teatrului National.
Anunta o piesa din lumea presei romanesti, "Rotativa", care n-a fost scrisa.
1901 — Sarbatorirea la Ateneul Roman a lui Caragiale cu ocazia a 25 ani de activitate literara.
Aparitia celei de a II-a serii a "Moftului roman".
Spre sfarsitul anului apare volumul „Momente".
Este disponibilizat de la Regia Monopolurilor.
Deschide „beraria cooperativa", apoi beraria „Gambrinus".
In decembrie are loc procesul de calomnie intentat lui C. A. Ionescu-Caion pentru acuzatia de plagiat.
1902 — Delavrancea sustine o stralucita pledoarie in favoarea lui Caragiale, care castiga procesul. Caion, insa, va continua cu calomniile.
Academia respinge din nou propunerea de premiere a lui Caragiale, de data asta fiind vorba de volumul "Momente".
1904 — Calatoreste cu familia in Italia, Franta, Germania.
1905 — Se stabileste definitiv la Berlin. Colaboreaza de acolo in tara si strainatate.
Schiteaza proiectul unei noi piese: "Titirca Sotirescu et comp".
1907 — Publica in ziarul vienez "Die Zeit" si apoi in brosura, la editura Adevarul, articolul "1907, din primavara pana in toamna".
Trimite revistei "Convorbiri Critice" din Bucuresti fabule si epigrame.
1908 — Apar la Editura Minerva cele trei volume de "Opere complete".
Se inscrie in partidul conservator-democrat al lui Take lonescu.
Restabileste legatura cu Titu Maiorescu.
1909 — Colaboreaza cu schite si povestiri la revista "Universul".
Scrie instantaneul "Incepem!".
Apare nuvela "Kir Ianulea".
1910 — Apare volumul "Schite noua" la Editura Adevarul.
Incearca sa scoata o revista literara la Budapesta
1911 — Publica in "Romanul" din Arad.
la parte la serbarile Astrei de la Blaj.
Horia Petra-Petrescu publica prima cercetare monografica asupra scriitorului: "I. L. Caragiales Leben und Werke", o teza de doctorat sustinuta la Leipzig.
1912 — Refuza sa participe la sarbatorirea organizata la Bucuresti cu prilejul implinirii a 60 de ani.
In dimineata zilei de 9 iunie se stinge din viata in urma unui atac de cord in locuinta sa de la Schöneberg-Berlin. Este inmormantat la 14 iunie.
Sicriul cu ramasitele sale pamantesti sint aduse in tara dupa cinci luni, la 18 noiembrie si depuse la biserica Sf. Gheorghe. Este reinhumat la 22 noiembrie in cimitirul Bellu, alaturi de Mihai Eminescu si George Cosbuc.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
