Editura Global Info / Biografii |
Biografie
Ion Pillat
Academician, antologist, editor, eseist, poet tradiţionalist, traducător şi publicist.
1891 — La 31 martie, se naşte Ion Pillat în casa închiriată de părinţii săi în Bucureşti, strada Dorobanţi nr. 6. Tatăl Ion N. Pillat, a fost rentier, moşier şi parlamentar. Are obârşie răzeşească, cu vatra satului de baştină la Drăceni, pe malul Prutului, în judetul Fălciu. Mama, Maria, este născută Brătianu, a doua fiică, în ordinea vârstei, a lui Ion C. Brătianu.
Și-a petrecut copilăria la moşiile Florica, pe Argeş şi la Miorcani, pe râul Prut.
1901 — Absolveşte clasele elementare, la şcoala primară nr. 1 din Piteşti, ca elev pregătit în particular.
1905 — Termină ultima clasă a cursului inferior de liceu la Colegiul "Sf. Sava” din Bucureşti, după ce făcuse primele trei clase ca elev particular. Călătoreşte la Paris pentru desăvârşirea studiilor pe care le urmează ca elev extern la Liceul "Henry IV”. Cu prilejul unei excursii, vizitează catedrala din Chartres şi are revelaţia artei gotice, moment de emoţie semnificativă, căruia i se datorează compunerea primei poezii În catedrală.
1909 — Îşi ia bacalaureatul. Întrerupe un an şederea la Paris, pentru a presta în ţară serviciul militar, la Regimentul 2 artilerie grea.
1910 — Reîntors la Paris, se înscrie ca student la Sorbona, unde va urma în principal Istoria şi Geografia, făcând în paralel şi Dreptul.
1911 — Titu Maiorescu, îi publică câteva dintre poezii în "Convorbiri literare".
1912 — În vacanţă, la Bucureşti, cunoaşte pe Alexandru Macedonski, al cărui cenaclu îl va frecventa mai târziu, devenind unul dintre discipolii favoriţi ai maestrului. Publică primul volum Visări păgâne.
1913 — Obţine licenţa în Litere la Paris. Reîntors pentru un scurt timp în ţară, ia parte ca sublocotenent la campania din Bulgaria.
1914 — Obţine licenţa în Drept la Paris. Revine definitiv în Bucureşti şi publică volumele de versuri Eternităţi de-o clipa şi Amăgiri.
1915 — La 6 septembrie se căsătoreşte cu Maria Procopie-Dumitrescu, care işi făcuse debutul de pictor, sub pseudonimul Brateş. Vor avea un fiu, Dinu Pillat (născut 19 noiembrie 1921), devenit critic şi romancier şi o fiică, Pia Pillat (născută 18 octombrie 1916), şi ea scriitoare.
1916 — Preia conducerea revistei "Flacăra", impreună cu Adrian Maniu şi Horia Furtună şi editează volumul Plumb al lui George Bacovia.
1917 — Publică volumul de versuri Amăgiri. Este repartizat, pe toată durata războiului, ca ofiţer de legătură pe lângă misiunea militară franceză.
1919 — Participă la Conferinţa de pace de la Paris, in calitate de secretar al lui Al. Vaida-Voievod, preşedintele delegaţiei ardelene. În ziua semnării tratatului de la Versailles publică la Paris, într-o restrânsă ediţie de lux, volumul de versuri Grădina între ziduri.
1921 — Scoate volumul Poezia toamnei, o antologie din versurile poeţilor români care au cântat toamna.
1922 — Scoate, împreună cu Tudor Arghezi, revista "Cugetul românesc".
1923 — Publică volumul de versuri Pe Argeş în sus.
1925 — I se reprezintă în premieră, la Teatrul Naţional din Bucureşti, dramatizarea piesei Dinu Păturică după romanul lui Nicolae Filimon, făcută în colaborare cu Adrian Maniu. Scoate, împreună cu Perpessicius, Antologia poeţilor de azi. Publică volumul de versuri Satul meu.
1926 — I se reprezintă în premieră, la Teatrul Naţional din Bucureşti, dramatizarea basmului Tinereţe fără bătrâneţe, făcută tot în colaborare cu Adrian Maniu. Publică volumul de versuri Biserica de altădată.
1927 — Călătoreşte în Grecia. Publică un volum de traduceri din Francis Jammes, Poezii alese, realizat în colaborare cu N. I. Herescu.
1928 — Publică volumul de versuri Limpezimi.
1929 — Călătoreşte în Spania.
1931 — Face o călătorie în Italia.
1932 — Scoate în volum traducerea poemului Anabasis, de St. J. Perse. Călătoreşte pentru a doua oară în Grecia. Publică volumul de versuri Caietul verde.
1933 — Publică volumul de versuri Scutul Minervei.
1935 — Descoperă Balcicul, unde cumpără un teren, pe care îşi construieşte o vilă. Publică volumul Poeme într-un vers.
1936 — Este ales membru corespondent al Academiei Române. Primeşte Premiul Naţional pentru Literatură, odată cu Gib I. Mihaescu, laureat postum.
Strânge în volumul Portrete lirice o parte din conferinţele privind diferite momente semnificative din istoria liricii universale moderne. Scoate volumul Poeme într-un vers.
1937 — Întreprinde o a treia călătorie în Grecia, care are să fie cea mai extinsă şi totodată cea mai revelatoare pentru el. Publică volumul Ţărm pierdut şi volumul de traduceri Poezii din Baudelaire.
1939 — Se reprezintă, la Teatrul Naţional din Bucureşti, în traducerea sa, misterul dramatic al lui Paul Claudel, Îngerul a vestit pe Maria.
1940 — Publică volumul de versuri Umbra timpului.
1942 — Publică volumul de versuri Implinire. Scoate o antologie de traduceri personale, Din poezia germană, cu opere de Klopstock, Claudius, Holty, Goethe, Schiller, Holderlin, Platen, Lenau, Hebbel, Meyer, George, Hofmannsthal, Rilke, Binding, Carossa.
1943 — Publică volumul Tradiţie şi literatură, care reuneşte un număr de articole şi conferinţe, privind literatura română şi îndeosebi fenomenul liric.
1944 — Apare în ediţie definitivă, întreaga operă lirică originală, dintre 1906 şi 1941, în trei volume, sub titlul Poezii.
1945 — În după-amiaza zilei de 17 aprilie, are o congestie cerebrală în plină stradă. Este transportat acasă în stare de inconştienţă şi moare la ora 22.00.