Biografie

Ionel Teodoreanu

Ionel Teodoreanu este poetul adolescenţei, un minunat evocator al vieţii şi gândirii copiilor şi adolescenţilor.

Ionel Teodoreanu.1897 — Pe 6 ianuarie se naşte la Iaşi, Ionel Teodoreanu. Tatăl sau este Osvald Teodoreanu, avocat. Mama sa este Sofia, fiica lui Gavriil Musicescu, profesoară de pian la Conservatorul din Iaşi. Fraţii săi sunt Al. O. Teodoreanu (Păstorel) şi Laurenţiu Teodoreanu, aviator, mort pe frontul francez în 1918.

1904-1909 — Urmează doi ani şcoala primară germană „Pitar-Moş” din Bucureşti, apoi revine la Iaşi la şcoala Gheorghe Asachi.

1909-1916 — Urmează Liceul Internat, apoi Liceul Naţional din Iaşi. În clasele mai mari i-a avut colegi pe Mihai Ralea, Demostene Botez, D. I. Suchianu şi Mihai Sevastos. Profesor de limba română i-a fost Calistrat Hogaş, poreclit Moş Surtuc.

1916-1917 — Este mobilizat la o unitate militară din Botoşani.

1918 — O întâlneşte pe viitoarea lui soţie, Maria Ştefana Lupaşcu, Lily, fiica diplomatului roman Ştefan Lupaşcu şi a Mariei Mazurier, născută la Paris, vitoarea scriitoare Ştefana Velisar-Teodoreanu. S-au cunoscut la Iaşi, prin intermediul fiicelor lui Delavrancea, cu care tânăra Lily era rudă apropiată. Apropierea dintre cei doi tineri s-a produs pe terenul comun al pasiunii pentru literatură, pasiune concretizată atât în setea de lectură, cât şi în înclinaţia pentru scris.

1919 — Susţine examenele pentru trei ani de studii şi obţine diploma de licenţiat al Facultăţii de Drept a Universităţii din Iaşi. Debutează în revista "Insemnări literare", cu schiţa Bunicii. În aceiaşi revistă publică seria de poeme în proză intitulate Jucării pentru Lily.

1920 — Pe 15 februarie se căsătoreşte cu Ştefana Lupaşcu, ceremonia având loc în casa familiei Teodoreanu, de pe strada Kogălniceanu, în Iaşi. Profesează avocatura toată viaţa, mai întâi la Iaşi, apoi la Bucureşti.

1921 — La 3 februarie 1921 se nasc cei doi fii gemeni, Ştefan şi Osvald-Cezar.

1923 — Debut editorial cu volumul de nuvele Uliţa copilăriei. Colaborează la "Viaţa Românească", în cercul căreia se şi formează. Apoi la "Rampa", "Adevărul literar şi artistic", "Hiena", "Gândirea", "Universul literar", "România literară", "Revista Fundaţiilor Regale", "Viaţa", "Flacăra". Vara se retrage cu familia la Mănăstirea Agapia din Neamţ, unde scrie multe dintre romane.

1925 — Apar, până în 1927, romanele din trilogia La Medeleni compusă din volumele Hotarul nestatornic, Drumuri şi Între vânturi.

1928 — Apare Turnul Milenei, roman inspirat dintr-o legendă.

1929 — Apare romanul Bal mascat.

1930-1933 — Este director al Teatrului Naţional din Iaşi.

1931 — Călătoreşte la Constantinopole cu soţia şi cu prietenul său Mihail Sadoveanu. Apare romanul în două volume Fata din Zlataust.

1933 — Apare romanul în două volume Golia.

1934 — Apare romanul Crăciunul de la Silvestri.

1935 —Publică romanul Lorelei.

1936 — Publică romanul dedicat lui Garabet Ibrăileanu Arca lui Noe şi romanul Iarbă.

1937 — Apare romanul Secretul Anei Florentin.

1938 — La 18 aprilie moare tatăl scriitorului, avocatul Osvald Teodoreanu. Publică Fundacul Varlaamului, inspirat de figura tatălui şi volumul de memorialistică şi povestiri În casa bunicilor. În acest an pleacă definitiv la Bucureşti.

1939 — Publică Prăvale Baba.

1940-1943 — Publică romanul Ce-a văzut Ilie Pânişoară, apoi Tudor Ceaur Alcaz in patru volume.

1941 — Publică volumul de memorialistică Intoarcerea în timp.

1945 — Apare volumul de poeme Hai-Diridam.

1946 — Publică romanul La porţile nopţii şi volumul de memorialistică Masa umbrelor.

1947 — Scrie romanul Să vie Bazarcă, publicat postum în 1971.

1948 — Apare Zdrulă şi Puhă.

1952 — Moare mama scriitorului, Sofia Teodoreanu.

1954 — La 3 februarie, la Bucureşti, Ionel Teodoreanu suferă un infarct şi trece în nefiinţă. Este înmormântat în Cimitirul Bellu.