Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Biografii

    Biografie

    Mateiu Caragiale


    1885 — La 25 martie se naste la Bucuresti, Mateiu, fiul cel mai mare al scriitorului Ion Luca Caragiale.

    Mama sa, Maria Constantinescu era functionar la Regia Monopolurilor Statului, 21 ani.
    La 33 de ani Caragiale s-a imprietenit cu Maria Constantinescu pe cand lucra la Regia Monopolurilor Statului si dupa primul an de relatie se naste copilul, pe care Caragiale il recunoaste si se asigura ca nu ii lipseste nimic, dar nu se casatoreste cu Maria.

    In anul 1889, tatal sau se casatoreste cu Alexandrina Burelly si isi aduce fiul in noua familie.

    1892-1902 — Este inscris la Scoala primara de baieti nr. 6 "Petrache Poenaru" din Bucuresti.
    Studiaza in continuare la colegiul Sf. Gheorghe, al carui director este Anghel Demetriescu. Din timpul acesta dateaza temeinica sa initiere istorica si heraldica.

    Tot in perioada asta cunoaste oamenii din jurul lui Anghel Demetriescu: Delavrancea, arhitectul Mincu, dr. C. Istrati, N. Petrascu.
    Mateiu isi descopera pasiunea pentru heraldica si pentru genealogie. Isi cauta stramosii pe care ii credea aristocrati. Pornind de la faptul că soția bunicului său pe linie paternă, o înaintașă cu care el însuși nu avea nici o legătură de rudenie a fost fiica negustorului grec Luca Kiriac Karaboas, Mateiu a făcut un salt ciudat peste secole în urma căruia a integrat-o în familia nobiliară Karabetz de Nagy-Buny, amintită în cronicile medievale.
    Se distanteaza treptat de tatal sau, desi acesta vroia sa se ocupe de viitorul lui.


    1904 — Isi urmeaza tatal la Berlin, unde acesta il indruma catre drept, studii pe care le abandoneaza. Mateiu prefera sa se ocupe de literatura si sa cunoasca indeaproape orasul in care a ajuns.

    1906 — Face studii de drept la Bucuresti, pe care nu le termina, si, in paralel, da examene la Universitate (pana in 1909).

    1907 — E bolnav si se intoarce la Berlin.

    1910 — Prim concept al romanului Craii de Curtea-Veche.

    1911 — Prim concept al povestirii Remember.

    1912 — Publica, prin grija lui Ion Luca Caragiale, in Viata romaneasca, primele poezii: Clio, Lauda cuceritorului, Prohodul razboinicului, Noapte rosie, Calugarita, Boierul, Aspra, Inteleptul, Cronicarul, Domnita, La Arges, Trantorul si Curtile vechi.
    Se duce cu tatal sau, in aprilie, la Dragosloveni la Vlahuta (conform scrierilor sale).
    Panait Cerna il felicita pe Ion Luca Caragiale pentru poeziile fiului sau, aparute in Viata romaneasca.
    La Berlin moartea lui I. L. Caragiale. Mateiu asista la inmormantare.
    Din octombrie, si pana in ianuarie 1914, este sef de cabinet la Ministerul Lucrarilor Publice (ministru: Al. Badarau).

    1913 — Publica in Viata romaneasca poeziile: Gradinile amagirii, Intoarcerea invinsului si Marturisire.
    Primeste brevetul si medalia "Bene Merenti" clasa I.

    1916 — Publica in Flacara poezia Dregatorul.
    Incepe sa lucreze la Craii de Curtea-Veche.

    1919 -1921 — Este seful Biroului Presei din Ministerul de Interne.

    1923 — Se casatoreste cu Marica Sion, fiica poetului Gheorghe Sion, care ii aduce o mica proprietate la Fundulea (Ilfov); locuiesc in Bucuresti, str. Logofatul Stroici (fosta Surorilor) nr.9, iar mai tarziu in str. Robert de Fleurs 9 A.

    1924 — Publica povestirea Remember la Editura „Cultura nationala".

    1925 — Lucrarea Antologia poetilor de azi de L Pillat si Perpessicius, vol. I, cuprinde un portret al lui Mateiu Caragiale si da, pentru prima data, titlul volumului de versuri ce va aparea peste 11 ani: Pajere. In antologie se tiparesc poeziile: Boierul, Trantorul si Curtile vechi.

    1926 - 1928 — Se tipareste in revista Gandirea, romanul Craii de Curtea-Veche.

    1927 — Pentru a treia oara (primele doua variante s-au pierdut), incepe redactarea unor „pagini de jurnal", diferite de cele dinainte „prin totala absenta a vreunei preocupari literare". Aceste note, intemeiate pe fapte si reactiuni, le scrie „numai pentru sine".

    1928 — Este hotarat sa intre in diplomatie si intreprinde un drum la San Remo, pentru a intalni pe Nicolae Titulescu, ministru de externe.
    Se opreste la Triest, apoi trece prin Lombardia.
    Viziteaza cimitirul din San Remo, unde e inmormantata din 1907, Eliza Sion, mama sotiei sale.
    Este primit in audienta, la hotelul Miramare, de Nicolae Titulescu.
    La intoarcere, se opreste la Milano.
    Viziteaza din nou Triest, apoi pleaca spre tara.
    Inalta la conacul din Sion (Fundulea) steagul casei sale cu blazon avand culorile de baza („coup vert sur jaune”) din blazonul nobiliar al Karabetzilor, stramosii pe care si i-a ales.

    1929 — Apare, editat de „Cartea romaneasca", romanul Craii de Curtea-Veche.
    Incepe sa scrie, conform insemnarilor autorului, Scoala tatelor titlu schimbat apoi in Soborul tatelor.
    Primeste premiul Societatii scriitorilor romani.
    Incepe sa lucreze la Sub pecetea tainei.

    1930 — Publica in Gandirea un prim fragment din romanul Sub pecetea tainei, ramas neterminat. Publica si alte fragmente pana in 1933.
    Isi alege emblema cave, age, tace (fereste-te, lucreaza, taci), pe care o introduce si-n stema armelor sale.

    1933 — Mateiu Caragiale se instraineaza treptat de literatura, tot mai interesat, cum reiese din Jurnalul sau, de o reforma radicala a vietii sale. Definitiveaza doua lucrari de heraldica, In chestia unei aberatii si O contributie heraldica la istoria Brancovenilor, ultimul studiu fiind o adevarata proza artistica

    1934 — La Bucuresti, are „o teribila criza morala. Starea mea de spirit e probabil aceea a oamenilor care-si simt sfarsitul apropiindu-se si nu mai trag nici o nadejde" conform insemnarilor sale.

    1935 — Este la Sion (Fundulea) unde se ocupa de lucrarile agricole.
    Insemnari despre astfel delucrari face pentru toti anii, intre 1928 si 1935.
    Proiecteaza o monografie despre contele von Hoditz, care-l atrage prin extravaganta si artificiu.

    1936 — La 17 ianuarie, in Bucuresti, Mateiu Caragiale se stinge din viata la varsta de 51 de ani.
    Placheta de versuri Pajere a aparut postum, in acelasi an.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA