| Editura Global Info / Biografii |
Biografie
Octavian Goga
1881 — La 1 aprilie se naste, la Rasinari, Octavian Goga.
Tatal este Iosif Goga, nascut la 28 martie 1851 in comuna Craciunel de pe Tarnave. Invatator in comuna Rasinari, apoi preot din 1880.
Mama este Aurelia Bratu, invatatoare, nascuta la 2 octombrie 1856. Tatal ei este Ion Bratu, protopop, nascut in 1819 si decedat in 1879. Casatorita la 27 ianuarie 1880 cu Iosif Goga.
1882 — Se naste fratele lui, Victor, mort la numai un an.
1883 — La 15 septembrie se naste sora lui Octavian Goga, Victoria.
1886 — La 18 octombrie se naste sora lui Octavian Goga, Claudia Maria. Va publica articole si schite in ziarul "Galati".
Incepand cu acest an Goga urmeaza scoala primara in sat. Invatator este Moise Fratila.
Vacantele le petrece in satul natal al tatalui, Craciunel.
1888 — La 11 decembrie se naste fratele poetului, Eugen Iosif Goga, care va fi de asemenea scriitor. Este autorul romanului Cartea facerii.
1892 — Octavian Goga intra in internatul liceului unguresc din Sibiu.
1893 — La 14 mai Octavian Goga scrie primele versuri consacrate taranului roman.
1897 — In ziarul "Tribuna" din Sibiu a publicat prima poezie, Atunci si acum, semnata Tavi.
1898 — Publica poezia Nu-i fericire pe pamant, semnata Octavian in "Revista ilustrata".
Apare apoi o poezie semnata de Goga in revista "Familia", condusa de Iosif Vulcan.
1899 — Octavian Goga se muta la liceul romanesc din Brasov.
1900 — Octavian Goga isi ia bacalaureatul.
In vara Goga viziteaza pentru intaia oara Bucurestiul, iar la 11 septembrie se inscrie la Facultatea de litere si filosofie de la Universitatea din Budapesta, pe care o termina in 1904, cu un an facut la Berlin.
1902 — Apare revista "Luceafarul" din Budapesta, la initiativa sa. Participa si la conducerea ei pana in 1912.
Aici ii apare poezia Batrani, devenita romanta.
1903 — In vara, Octavian Goga incepe sa traduca celebrul poem dramatic al lui Madách Imre, intitulat Tragedia omului, pe care il publica in "Luceafarul".
Publica in "Luceafarul" poezia Casa noastra, semnand Nic. Octava.
La 15 septembrie a semnat, in "Luceafarul", poezia Sfarsit de septembrie, cu numele „Octavian Goga”.
1904 — Poetul termina studiile la Budapesta.
Facultatea de litere si filosofie a Universitatii ii elibereaza un Absolutorium.
In "Luceafarul" din februarie apare poezia Oltul, devenita celebra, purtand semnatura Nic. Octava.
In aprilie publica in Luceafarul poezia Dascalita, semnand Nic. Octava.
Se stinge din viata sora poetului Victoria, cea care i-a inspirat poezia Dascalita.
1905 — Apar in "Lucearul" poeziile Plugarii, Lautarul, Dascalul, Rugaciune, Clacasii.
I se tipareste volumul Poezii, Budapesta, "Institutul tipografic si de editura Luceafarul". Cartea cuprinde 48 de poezii. Pe coperta este imprimat anul 1906. Cateva din poeziile aparute in acest volum: Rugaciune, Plugarii, Noi, Oltul, Casa noastra, Apostolul, Dascalul, Dascalita, Batrani, Reintors, Departe, Dorinta, Zadarnic, De-o sa mor, In codru, Dimineata, Pe inserate, De la noi, Cantaretilor de la oras, Seara, Lautarul, A murit..., La groapa lui Laie, Cantece, I, II, III, IV, V, VI, VII, Pribeag, Pace, Cade-o lacrima, Singur, Parasiti, Ruga mamei, La stana, Toamna, Copiilor I, II, Parasit, Despartire, Invins, Solus ero, Noapte, Clacasii, Asteptare.
Pe 24 decembrie moare tatal poetului, Iosif Goga, care a fost pesemne prototipul preotului din poezia Apostolul.
1906 — Publica in "Viata romaneasca" poezia Un om, care denota un puternic accent social.
Prin acordarea la 21 martie a Premiului „Nasturel-Herescu” pentru volumul de debut, creatia poetica a lui Octavian Goga a primit consacrarea Academiei Romane.
Pe 16 iunie se logodeste, apoi se casatoreste cu Hortensia Cosma.
In septembrie Goga a fost ales secretar literar al Asociatiei transilvana pentru literatura romana si cultura poporului roman (ASTRA).
1907 — "Editura Minerva", Bucuresti, reediteaza volumul Poezii.
Au loc rascoale taranesti. Acestea ii vor inspira poetului mai multe poezii, intre care: Cain, O tara stiu, Cosarul. Ecoul rascoalelor se va resimti in intreaga atmosfera a volumului intitulat Ne cheama pamantul.
1908 — Octavian Goga editeaza revista "Tara noastra" ca ziar al Partidului National Roman. Apare mai intai la Sibiu, apoi la Cluj si la Bucuresti, pana in 1938.
1909 — Publica volumul de versuri Ne cheama pamantul, "Editura Minerva". El va fi reeditat in volumul antologic de Poezii din 1924, precum si in toate editiile ulterioare. Cateva din cele 49 de poezii din volum, sunt: Fecunditas, Prapastie, Cantecele mele, Inviere, Cosasul, Portret, De demult..., Colinda, Un om, Zile rele, Graiul painii, Cain, O tara stiu, In munti, Prima lux, Cantorul Cimpoi, Strainul, Mi-a batut un mos la poarta..., Scrisoare, Lacas strabun..., Ion crasmarul, Acasa, Nepotrivire, Asfintit, Carmen, O raza, Iubirea mea, Fior, Noi ne-ntalnim, Rapsodie, Trandafiri, Esti singura, Sufletul, A fost odat'..., Revedere, Rasuna toaca..., Cantece, I, II, III, IV, V, VI, Mos Craciun, Sonet, Sonet, E sarbatoare, Tempora, Frumoasa cea din umra, Poezie.
1910 — Apare in colectia Biblioteca pentru toti, nr. 286, Sibiu, celebrul volum de Poezii, reluat dupa cel din 1905 de la Budapesta.
1912 — Poetul este inchis in temnita din Seghedin pentru curajoasele lui articole cu duh patriotic inflacarat. Aici scrie poeziile Eu stiu un basm si Poetul.
In revista "Luceafarul" din martie apare poezia Poetul cu indicatia Seghedin.
1913 — Vede lumina tiparului volumul de versuri Din umbra zidurilor, la "Editura Minerva", Bucuresti. Ulterior a fost introdus in editia de Poezii (1924) si in toate celelalte editii. Volumul cuprinde, pe langa poezia Revedere, alte 62 de poezii. Cartea este Impartita in patru cicluri: a) Din umbra zidurilor, constituit din: Oaspe vechi, Agonie, Paris, Ziva, Notre Dame, Felinarul, In muzeu, Cinquecento, Mama, Matusa mea, Oameni; b) Canta apele, constand din: La mal, Aeternitas, Furtuna, Mare moarta, De profundis, Lacul, Mama Venerei eterne, Eu stau la mal, Scrisoarea ta..., Gandeste-te, Scirocco; c) Coarde vechi, alcatuit din: Poet, Vorbeau azi-noapte doua ape, Doina, Voi veniti cu mine, Inima, Stramosii ..., Carmen laboris, Scrisoare, Mos Craciun, Eu stiu un basm; d) Clipe, ingloband poeziile: Trageti oblonul..., Cantecele mele, Poetul, Mi-am facut un cantec, Un trandafir se stinge, Pacat, Taina, Toamna noua, Ma-ntorc din nou, Lacrimi, Cantece, I, II, III, IV, V VI, VII, Tacerea ta..., Singuratate, Coboara toamna..., Singur, Sonet, Amurg, In brazi, Blestem, O lacrima, La moarte, Cum zbori cu trenul, In drum, Mostenire, O clipa, Asteptare, Noapte, Apus, Pe-un album, Mors magna.
Este din nou inchis la Seghedin.
1914 — Publica in volum piesa Domnul Notar, care se joaca pe scena Teatrului National din Bucuresti.
Dupa izbucnirea primului razboi mondial, Goga s-a stabilit in Romania, continuand de acolo cu tenacitate lupta pentru intregirea romana prin alipirea Transilvaniei la Romania si pentru desavarsirea unitatii statale romane. S-a lansat intr-o ampla campanie publicistica in ziarele "Adevarul" si "Epoca".
La 14 decembrie s-a desfasurat Congresul extraordinar al "Ligii Culturale". Goga era membru al comitetului, ca reprezentant al Transilvaniei.
Din cauza activitatii sale politice in Romania, guvernul maghiar de la Budapesta i-a intentat lui Goga - ca cetatean austro-ungar - un proces de inalta tradare, fiind condamnat la moarte in contumacie.
Devine membru corespondent al Academiei.
1916 — Apare volumul Cantece fara tara, Editura G. Stefea, Bucuresti. A fost reluat in volumul de Poezii din 1924 si de toate editiile ulterioare. Dupa cuvantul introductiv scris de Goga urmeaza 35 de poezii: Fara tara, Asteptare, Pajurei cu doua capete, Tara mea de suflet, Sangele, In pace muta, 10 mai 1915, Atunci, Portretul, Trenurile, Apostolul, Flamma mundi, In mormant la Arges, Bal la palat, Pribeag strain, Latinitatea striga din transee, Neutralul, Unui orb, Lupul, Boboteaza, Trecea convoiul mortuar, Aducerile-aminte, In suflet simt o teama cum s-asterne, Lui Petöfi, Unui scriitor vandut, Noapte, I, II, III, Doi frati, Pribeag, Hora valurilor, I, II, Poveste, Sufletul, Dies illa.
1917 — Octavian Goga participa la primul razboi mondial. S-a inrolat in armata romana si a luptat ca soldat, in Dobrogea. Scrie ciclul de versuri Razboi.
1918 — La incetarea ostilitatilor si semnarea pacii de la Bucuresti, Goga a fost nevoit sa paraseasca Romania, plecand in Franta. In vara, s-a constituit la Paris Consiliul national al unitatii romane, forum de presiune asupra marilor puteri pentru obtinerea unitatii statale romanesti.
Pe 1 decembrie a participat la Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia, ca apoi sa fie ales in Consiliul Dirigent.
1919 — La alegerile din noiembrie, Goga este ales deputat.
Este ales ministru al Instructiunii in guvernul de Uniune Nationala.
1920 — Octavian Goga este ales membru al Academiei.
Divorteaza de Hortensia.
Paraseste Partidului National Roman in martie si se alatura Partidului Poporului, condus de generalul Alexandru Averescu.
Partidului Poporului a fost chemat la guvernare de regele Ferdinand I, la sugestia fruntasului liberal Ionel Bratianu, iar Octavian Goga a primit portofoliul Cultelor si Artelor.
1921 — Se casatoreste cu Veturia Muresan.
1924 — Apare primul volum antologic de versuri tiparit de "Cultura Nationala", Bucuresti, cuprinzand si volumele Ne cheama pamantul (1909), Din umbra zidurilor (1913), Cantece fara tara (1916).
Octavian Goga obtine Premiul national de poezie.
1926 — Goga fost numit ministru de Interne (30 martie 1926 - 4 iunie 1927).
1928 — Apare piesa Mesterul Manole, reprezentata un an mai devreme.
1928-1938 — Poetul scrie tot mai rar versuri, absorbit fiind de politica si de gazetaria momentului.
Dupa 1930 vederile sale se schimba radical, simpatizand fascismul italian si nazismul german. A fost unul dintre liderii miscarii nationaliste romanesti.
1932 — Pe 10 aprilie Octavian Goga si-a fondat propria formatiune politica, Partidul National Agrar. Aceasta formatiune politica nu se impune si la 14 iulie 1935 fuzioneaza cu Liga Apararii National-Crestine, condus de A. C. Cuza si rezulta Partidul National Crestin al carui presedinte devine Octavian Goga.
1937 — La cererea Regelui Carol al II-lea Partidul National Crestin formeza guvernul prezidat de Goga (28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938), demis dupa 44 de zile, prin lovitura de stat a Regelui Carol al II-lea.
1938 — Pe 30 martie, prin decret se dizolva gruparile politice si Partidul National Crestin isi inceteaza activitatea.
Este retras singur la castelul de la Ciucea. Pe 5 mai sufera un accident vascular cerebral si intra in coma.
Pe 7 mai Octavian Goga se stinge din viata.
Regele Carol al II-lea a dispus sa i se faca funeralii nationale. Marti, 10 mai, trenul mortuar a pornit spre Bucuresti. Sicriul a fost asezat miercuri, 11 mai, in rotonda Ateneului, unde a stat pana sambata 14 mai, cand s-au desfasurat funeraliile nationale. Conform dorintei sale mentionate in testament nu s-au rostit cuvantari.
Goga a fost inmormantat la Bucuresti, la cimitirul Bellu. Ulterior trupul poetului a fost reinhumat la conacul sau de la Ciucea, conform dorintei acestuia.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
