Editura Global Info / Biografii

Biografie

Simion Florea Marian

Unul dintre cei mai importanţi folclorişti şi etnografi români, naturalist, istoric, profesor, preot, membru titular al Academiei Române.

Simion Florea Marian. Revistă pentru literatură si tradiţiuni populare, 19051847 — La 1 septembrie se naşte în Ilişeşti, Suceava, Ducatul Bucovinei, Imperiul Habsburgic, Simion Florea Marian. Tatăl său este Grigore Marian Florea, fiu al preotului Lazar Marian din Reuşeni, mama Ruxandra, născută Stanovici, fiica dascălului din Udeşti.

1859 — Începe şcoala primară în sat, unde va absolvi trei clase primare.

1861 — Face clasa a IV-a la „Scoala poporală germană“ din Suceava. Administraţia şcolii i-a modificat prenumele din Simion, cum apare în actul de naştere, în Simeon, formă acceptată de folclorist şi folosită ulterior. Urmează liceul cezaro-crăiesc din localitate.

Culegerea folclorului devine o adevarată pasiune. La vârsta de 17 ani, avea primele sale culegeri de texte folclorice.

1866 — Debutează în revista „Familia” cu articolul Datinile poporului român. O nuntă la Ilişeşti în Bucovina. Colaborează cu „Albina“,„Amicul poporului“ şi „Federaţiunea“.

Întră în conflict cu conducerea liceului. Ajunge în Transilvania, unde susţine examenul de repetare a clasei a VIII-a şi devine student la Gimnaziul superior român greco-catolic din Năsăud.

1869 — Publică la Botoşani un volum de balade, Poesii poporale din Bucovina.

1870 — Se înscrie la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. Se apropie de Cercul Haşdeu. Publică cântece, doine, descântece la ziarul "Traian" al lui B. P. Haşdeu, apoi publică folclor în periodicele "Columna lui Traian" şi Foaia Societăţii "Românismul".

1873 — Publică primul volum din Poezii poporane române.

1875 — Încheie studiile teologice. Publică al doilea volum din Poezii poporane române. Se căsătoreşte cu Leontina Piotrovschi, fiica parohului George Piotrovschi din Siret. Vor avea şase copii.

1876 — Este hirotonit preot.

1875-1877 — Este preot în Poiana Stampei, Cândreni, Volonca.

1877-1883 — Este preot în Siret. Din 1879 este şi profesor de religie şi limba română la "şcoala poporală" şi la "şcoala reală inferioară" din Siret. În această perioadă publică peste 120 de culegeri de folclor şi articole despre folclor, dintre care Tradiţiuni poporale române, Chromatica poporului român, Ornitologia poporană română.

1881 — Pe 26 martie este ales membru al Academiei Române. Publică, în „Aurora română”, Vasile Cârlănariul, amintire din copilărie, scrisă sub influenţa Amintirilor lui Creangă.

1884 — Academia Română îi acordă premiu „Năsturel Herescu” pentru lucrarea Ornitologia poporană Română. Cumpără de la urmaşii baronului Kapri casa în care va locui până la moarte şi care va ajunge muzeu în 1974.

1886 — Publică lucrarea de referinţă Descântece poporane române. Împreună cu alţi cărturari bucovineni scoate la Suceava, "Revista Politică", care va apare până in 1891.

1890 — Publică studiul Nunta la români.

1892 — Publică studiile etnografice Înmormântarea la români şi Naşterea la români.

1893-1907 — Este profesor de religie la Gimnaziul greco-ortodox din Suceava.

1893 — Publică Vrăji, farmece şi desfaceri şi Satire poporane române.

1895 — Publică Tradiţii poporane române din Bucovina.

1897 — Publică Răsplata. Poveşti din Bucovina.

1898 — Publică studiul etnografic Sărbătorile la români Vol. I, Cârnilegile.

1899 — Publică studiul etnografic Sărbătorile la români Vol. II, Păresimile.

1900 — Publică culegerea Poezii poporale despre Avram Iancu, Inscripţiuni de pe manuscripte şi cărţi vechi din Bucovina, Partea I. Inscripţiunile de pe manuscriptele şi cărţile din districtul Câmpulungului şi Portretul lui Miron Costin, mare logofăt şi cronicar al Moldovei.

1901 — Publică studiul etnografic Sărbătorile la români Vol. III, Cincizecimea.

1903 — Publică studiul Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor. Studiu folkloristic.

1904 — Publică Legendele Maicii Domnului. Studiu folkloristic şi editează Vartolomei Mazerean, Domnia lui Ştefan cel Mare şi cea a lui Ştefan Tomşa.

1907 — Pe 24 aprilie moare la Suceava.

Rămân în manuscris: Botanica populară română în 12 volume, Culegeri de folclor în 10 volume, cuprinzând cântece din Bucovina şi Ardeal, Colinde din Bucovina şi Ardeal, publicate mult mai târziu.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA