Editura Global Info / Biografii

Biografie

Stefan Petica

Stefan Petica este primul poet simbolist autentic din Romania, deschizator de drumuri si intelectual precoce, ce acoperea o multime de domenii.
Are nu numai poezie, ci si articole literare, economice, estetice, de sociologie, filozofie, arta, istorie.
Cunoscand multe limbi face traduceri din Petofi Sandor, Walt Whitman, Heinrich Heine, Friedrich Martin von Bodenstedt, Mihail Lermontov, Adam Mickiewicz, Thomas Moore, Ivan Turgheniev.

1877 — La 22 ianuarie se naste in localitatea Bucesti, judetul Galati, Stefan Petica, fiul notarului Ianache si al Ecaterinei.

Urmeaza scoala primara in Liesti.

1888 — Urmeaza, la Tecuci, prima clasa gimnaziala in casele patriarhale ale Smarandei Iaconachi.

1889 — Continua studiile la gimnaziul real „D. A. Sturdza“.

1894 — In octombrie este inscris in clasa a VI-a a gimnaziului real „Nicolae Balcescu“ din Braila.
Scrie primele articole in revista „Munca“.
Se inscrie in miscarea socialista.

1895 — Infiinteaza revista „Propasirea“, din care va iesi un singur numar.
Studiaza temeinic franceza, germana, engleza, limba si literatura italiana.

1896 — Devine colaborator statornic al revistei „Lumea noua“.

1897 — Isi satisface stagiul militar la Tecuci.

1898 — Pe 5 februarie isi da examenul de bacalaureat in Bucuresti.
Este ziarist la "Capitala".

1899 — Este redactor la „Lumea noua“, unde publica peste 200 de articole, dupa care renunta, dezamagit de miscarea socialista, la care aderase cu cativa ani in urma.
Din 20 februarie si pana in ianuarie 1900, redactor la revista „Literatorul“ si, in acelasi timp, participa la serile simboliste ale lui Alexandru Macedonski.
Scrie articolul Noul curent literar.

1900 — Participa la cenaclul de pe strada Braniste, infiintat de institutorul Chirvasuta.
Este colaborator la „Romania juna“, unde apare prima parte din Fecioara in alb. Tot aici publica articolele Poezia noua si Transformarea liricii.

1900–1902 — Scrie in periodice, apoi scoate volumele Fecioara in alb, Cand vioarele tacura, Moartea visurilor.

1901–1902 — Scrie fragmente de critica literara in „Romania juna“ si „Romania ilustrata“. Aici apare si un fragment din tragedia Cantecul singuratatii.
Publica studii sociologice, poeme in proza, articole politice, in „Romania juna“, „Depesa“, „Apararea nationala“, „Dorobantul“.
Scrie piesa de teatru Solii pacii.

1902 — Colaboreaza la „Apararea nationala“ si, sporadic, la „Samanatorul“.
Este prim redactor la „L’Echo de Roumanie. Journal Conservateur”.
Locuieste intr-o camera mica si umeda, de pe Strada Sfintii Apostoli.
Este inscris la Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti.
Este ales secretar al Asociatiei Generale a Presei.

1902–1903 — Student al acestei facultati, iar in carnetul de student, aflat la aceeasi institutie bucuresteana, figureaza numele profesorilor Constantin Radulescu-Motru si Titu Maiorescu, ale caror cursuri le-a urmat.
Frecventeaza si cursurile Facultatii de matematica.

1903 — Se imbolnaveste de tuberculoza.
Publica drama Fratii.
Scrie studiile sociologice : Morfologia sociala si Sociologia veche si sociologia noua.
Paraseste postul de bibliotecar la Ministerul Domeniilor din Bucuresti si se intoarce in satul natal, la Bucesti.

1904 — Pe 17 octombrie se stinge din viata, la Bucesti, si este inmormantat in curtea bisericii.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA