| Editura Global Info / Biografii |
Biografie
Vasile Alecsandri
1821 — La 21 iulie se naste Vasile, al doilea copil al lui Vasile Alecsandri medelnicer si al Elenei, nascuta Cozoni, in orasul Bacau.
Cum data nasterii poetului nu este trecuta in nici un document oficial, exista si variante de 1818 si 1819.
Originile familiei Alecsandri nu sunt nici ele sigure. Poetul vorbeste de origini italiene, in Venetia. C. Sion si Antonio Canini vorbesc de origini evreiesti, dar teoriile lor sunt desfintate de Nicolae Iorga.
Apare si teoria originii grecesti, mama poetului tragandu-se dintr-o familie greaca, dar romanizata de mult timp.
Bunicul, Mihalachi Alecsandri, a fost administrator la Sfantul Spiridon din Iasi.
Tatal, Vasile Alecsandri ocupa diverse functii, incepand cu cea de casier al visteriei statului la Bender, si ajungand la cea de vornic si prin arendari devine un om bogat.
Mama, Elena Cozoni, este fiica pitarului Dumitrachi Cozoni din Targu Ocna.
Primul copil al familiei este Catinca, sora mai mare a poetului, nascuta in 1819. Al doilea copil este poetul, Vasile, iar ultimul, Iancu, care a fost numit agent diplomatic al Romaniei la Paris si Londra.
1821-1827 — Familia Alecsandri se muta la Iasi si Vasile Alecsandri copilareste la Iasi si la mosia de la Mircesti.
Ia primele lectii de la un dascal grec, apoi invata cu calugarul maramuresean Gherman Vida, profesor la Seminarul de la Socola.
1828-1834 — Vasile isi continua invatatura la pensionul francez al lui V. Cuénim, unde il are ca si coleg pe Mihail Kogalniceanu.
Verile si le petrece la Mircesti.
1834-1839 — Vasile Alecsandri isi face studiile la Paris, avand colegi pe Kogalniceanu, Cuza si cativa tineri munteni, printre care Ion Ghica.
Isi ia bacalaureatul in litere in 1835. Incearca pe rand Facultatea de medicină, Facultatea de drept, Scoala de drumuri si poduri. Sustine examenul de stiinte, dar cade si renunta la studii universitare.
Din acesti ani avem primele incercari literare, poezii in limba franceza.
1839 —Vasile Alecsandri intreprinde o lunga calatorie prin Italia. Viziteaza Florenta, Roma, Padova, Venetia, Triest. Aceasta calatorie il inspira si scrie in limba română "Buchetiera de la Florenta" si "Muntele de foc".
Intors in tara ia parte la intemeierea revistei lui M. Kogalniceanu, "Dacia literara"
1840 — In revista "Dacia literara" (nr. 3, mai—iunie) este publicata nuvela "Buchetiera de la Florenta."
Este numit, impreuna cu Costache Negruzzi si M. Kogalniceanu, director al Teatrului romanesc din Iasi. Dar activitatea lor va dura numai pana in iarna lui 1842, cand teatrul este concesionat.
Pentru nevoile scenei scrie vodevilul "Farmazonul din Harlau", care se joaca la 18 noiembrie si tot in aceasta stagiune i se joaca o prelucrare, comedia "Modista si Cinovnicul".
1842 — In februarie moare mama poetului. Vasile Alecsandri, dupa aceasta durere, cu urmari asupra sistemului nervos, este nevoit sa mearga la Viena sa se trateze.
Calatoreste, in vara, prin muntii Moldovei, unde descopera frumusetile poeziei populare. Sub influenta acestora Vasile Alecsandri scrie "cele mai bune poezii ale mele" dupa cum insusi spune. Scrie "Baba Cloanta", "Strunga", "Doina", "Hora", "Crai nou".
Acuma are loc adevaratul debut ca poet, cu poezii ca "Hora", "Cantic haiducesc", "Cantic ostasesc", publicate in "Calendar pentru poporul romanesc" pe anul 1843, al lui Kogalniceanu.
1843-1844 — Scriitorul întreprinde lungi excursii prin muntii si prin satele Moldovei, culegand folclor. Din aceasta perioada dateaza nuvela "O primblare la munti".
1844 — Impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Ion Ghica, scriitorul se afla intre redactorii revistei "Propasirea". Aici sunt publicate o parte a doinelor sale, nuvelele "O primblare la munti" si "Istoria unui galban".
La 18 ianuarie are loc premiera piesei "Iorgu de la Sadagura", primita foarte bine de public.
Scrie nuvela "Borsec" si "Iasii in 1844".
1845 — Face cunostinta cu Nicolae Balcescu si cu alti tineri munteni 1a mosia Manjina din judetul Tecuci, a lui Costache Negri, unde era invitat la consfatuiri politice.
Aici se imprieteneste cu sora lui C. Negri, cu Elena Negri, pe care o cunoscuse din 1840 in casa lui Vasile Roseti, casatorit cu sora mai mare a Elenei. Au petrecut multe zile la Blanzi, langa Corod, tot in Judetul Tecuci, la mosia de zestre a Elenei.
Este epoca in care ii dedica o seama de poezii ca "8 Martie".
1846-1847 — In mai, Elena Negri pleaca in Italia pentru a-si ingriji sanatatea.
Alecsandri nu poate sa o insoteasca si scrie poezia "Despartirea".
Demisioneaza din postul de "Sef la Masa Pensiilor" in Iasi, in 1846. Pleaca intr-o calatorie lunga prin Europa si Africa.
Viziteaza Bucurestiul, apoi Constantinopol, unde Bosforul il impresioneaza mult.
In august ajunge la Triest, apoi in septembrie la Venetia, unde locuia Elena Negri. Acuma scrie poezii lirice, "Venetia", "Barcarola venetiana", "O seara la Lido".
In Ianuarie 1847 se afla la Neapoli, apoi pleaca amandoi la Palermo, unde il intalnesc pe Balcescu.
Insa boala Elenei se agraveaza si dupa trei luni pe coasta Siciliei, cei doi pleaca spre tara. Pe 4 mai, Elena moare pe drum, pe vaporul cu care plecasera spre Constantinopol. O inmormanteaza in curtea bisericii grecesti din cartierul Pera, Constantinopol.
In amintirea ei scrie poeziile: "Adio", "Pe mare", "Ursita mea", "Steluta".
Scrie piesa "Piatra din casa" si nuvela "Balta Alba".
1848 — Incepe miscarea revolutionara din capitala Moldovei. Alecsandri scrie "Desteptarea Romaniei", tiparita pe foi volante. Redacteaza impreuna cu alti patrioti petitia cuprinzand revendicarile. Intrunirea din 27 martie de la Hotel Petersburg este surprinsa de agentii guvernului Sturza. Alecsandri scapa si fuge cu alti fruntasi in muntii Neamtului si de acolo in Ardeal, la Brasov.
In Brasov publica "Desteptarea Romaniei", "Sentinela Romana" si un manifest politic "Protestatie, in numele Moldovei, a Omenirii si a lui Dumnezeu"
Trebuie sa plece din Ardeal, si ajunge cu ceilalti fruntasi la Cernauti, unde sunt gazduiti in casa lui Hurmuzachi.
1849 — Vasile Alecsandri redactează studiul "Romanii si poezia lor", sub forma unei scrisori către A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat in revista "Bucovina".
Pleca la Paris de unde trimite colaborari la revista. Apar: "Pasarica", "Adio Moldovei", "Strigoiul".
La sfarsitul anului se intoarce din exil.
1850 — Ocupa postul de sef al Arhivei Statului, la Iasi.
Pe 9 aprilie are loc reprezentatia piesei "Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca".
1851 — Pleaca intr-o calatorie la Paris si Londra.
La intoarcere pregateste editarea revistei "Romania literara". La primul numar publicatia este interzisa.
1852 — Apare la Iasi colectia de opere folclorice: "Poezii poporale. Balade (cantece batranesti) adunate si indreptate de V Alecsandri".
Se reprezinta piesa "Chirita in provincie".
Vasile Alecsandri scoate prima culegere din teatrul sau, "Repertoriu dramatic".
Pleaca in toamna in Franta.
1853 — La Paris publica primul volum de poezii originale, "Doine si lacrimioare",
Intreprinde o lunga calatorie in sudul Frantei, in Spania si in nordul Africii. Relatarea partiala a acestei calatorii se cuprinde in "ziarul de calatorie" "Calatorie in Africa" si in "Iahtul", "O noapte la Alhambra", "Seguidila", "El R'baa".
1854 — Moare tatal scriitorului. Alecsandri elibereaza tiganii robi de pe mosiile sale.
1855 — Apare, sub conducerea poetului, revista "Romania literara", in care se publica poezia "Anul 1855". Tot aici apar fragmente din "Calatorie in Africa" si nuvela "Balta Alba".
La intoarcerea din Paris, trece prin Constantinopol si merge in Crimeea, sa viziteze zona in care se dadusera luptele din razboiul Crimeei.
1856 — Are loc congresul de pace de la Paris. Alecsandri se dedica integral cauzei luptei pentru Unire. In "Steaua Dunarii", ziar condus de Mihail Kogalniceanu, apare la 9 iunie "Hora Unirii". Apoi apare "Marsul Ostasilor Romani".
Cunoaste la Bacau pe Paulina Lucasievici, nascuta in 1841. O mare afectiune ii leaga si traiesc logoditi pana in 1876.
1857 — Scrie "Pacala si Tandala", "Cinel-Cinel", "Cetatea Neamtului".
In ziarul "Concordia" din Bucuresti apare poezia "Moldova in 1857".
Este ales deputat de Bacau in Divanul Ad-hoc.
Se naste fata lui, Maria Alecsandri.
1858 — Este Secretar de stat (ministru de externe), in guvernul ce pregateste alegerea lui Cuza.
1859 — Dupa alegerea ca domnitor a lui Cuza, Alecsandri pleaca intr-o lunga misiune diplomatica la Paris, Londra, apoi Italia, pentru a obtine recunoasterea dublei alegeri a lui Cuza.
1860 — Dezgustat, se retrage din activitatea politica si se dedica scrisului, compunand piese de teatru, printre care "Rusaliile" si cateva cantecele comice.
Ramane la Mircesti pana in 1885, exceptand calatoriile.
1861 — O noua misiune diplomatica, incredintata de Cuza. In vederea recunoasterii Unirii de catre puterile europene, Alecsandri viziteaza Parisul, Torino, Milano, iar un timp tine locul fratelui sau la agenta diplomatica de la Paris. Trimite poezii pentru "Revista romana".
1863 — La Iasi apare editia a doua a volumului "Doine si lacrimioare" cu ciclul adaugat "Margaritarele".
Este din nou in misiune diplomatica. Reintors in tara, ramane la Mircesti.
1866 — Apare intr-un volum intreaga colectie a "Poeziilor populare".
Noua calatorie in Franta.
1867 — E numit membru al Societatii literare romane pentru cultura limbii, care in 1879 avea sa devina Academia Romana.
1868-1869 — La solicitarea lui Iacob Negruzzi, publica, in "Convorbiri literare", ciclul Pastelurilor.
Reintra in viata politica si este ales presedinte al Camerei.
Pleaca in Franta si ramane pana in vara.
1871 — Isi da demisia din Societatea literara romana, scrie pentru serbarile de la Putna "Imn lui Stefan cel Mare".
1872 — Apare studiul "Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi", mai intai in "Convorbiri", apoi ca prefata la volumul de scrieri ale lui Negruzzi scos de Editura Socec.
Scrie "Dumbrava Rosie", pe care o citeste la o sedinta a "Junimii".
Calatorie in Franta si Germania.
1874 — Apare piesa "Boieri si ciocoi", fiind reprezentata pe scena teatrului iesean.
1875 — Apar la Socec primele patru volume din seria "Opere complete", cu o prefata a autorului. Ele cuprind creatia dramatica.
In acelasi an apar urmatoarele trei volume, cuprinzand creatia poetica.
Scrie primele "Legende noua", publicate in "Convorbiri literare".
1876 — Se casatoreste civil cu Paulina la primaria comunei Mircesti.
1877 — Incepe razboiul de independenta. La 9 mai proclamarea independentei tarii in parlament. Alecsandri scrie poezia "Balcanul si Carpatul", cu care inaugureaza ciclul "Ostasii nostri".
Maria Alecsandri se casatoreste cu Dimitrie Catargi.
1878 — Apare volumul "Ostasii nostri".
"Cantecul gintei latine" este premiat de "Societatea pentru studiul limbilor romanice" la Montpellier.
1879 — Lucreaza la drama istorică "Despot-Voda". Pe 8 mai citeste piesa la Junimea. Are loc reprezentatia piesei la Teatrul National din Bucuresti. Isi reia locul la Academie si participa la lucrarile anuale, fiind ales in comisia pentru modificarea ortografiei.
1880 — Apare cel de al noualea volum din seria "Operelor complete", cuprinzand "Legende noua" si "Ostasii nostri".
Apare nuvela "Vasile Porojan". Scrie feeria "Sanziana si Pepelea". In "Albumul macedoroman" al lui V A. Urechia apare "istorioara de început de amor" "Margarita", scrisa cu zece ani mai inainte, dar relatand un episod de tinereţe, de prin 1850-1852.
1881 — I se decemeaza Marele premiu "Nasturel-Herascu" al Academiei Romane pentru drama "Despot-Voda" si pentru poeziile din ultimul volum de "Opere complete".
1882 — Este ales presedinte al Sectiei literare a Academiei.
Calatoreste la Montpellier, unde este sarbatorit. Pleaca la Paris, Londra.
Vara este la Mircesti, toamna la Bucuresti si Sinaia. Este pretuit pentru calitatile sale de scriitor si om politic de regele Carol I si regina Elisabeta. Este considerat poetul curtii regale si este invitat deseori la Peles.
1883 — La Junimea, Alecsandri citeste noua sa piesa "Fantana Blanduziei".
Calatoreste in Germania, Olanda, Paris si Londra.
Revenit in tara, participa la Ateneu, la adunarea de fonduri pentru Eminescu.
1884 — "Fantana Blanduziei" este reprezentata, cu mare succes, la Teatrul National.
Scrie piesa "Ovidiu" pe care o citeste la Junimea.
Moare fratele sau, Iancu Alecsandri.
Este ales vicepresedinte al Senatului.
1885 — Este numit ministru plenipotentiar al Romaniei la Paris, post pe care il detine pana la moarte. Toamna vine la Mircesti.
1886 — Scoate o noua versiune a piesei "Ovidiu".
Sta mai tot timpul la Paris, cu veniri in tara, la bai, la Mircesti si la Sinaia.
1888 — Scrie "Plugul blestemat", "Fluierul", "Legenda crinului".
Apare boala care il supara tot mai mult.
1890 — Pe 22 august Vasile Alecsandri se stinge din viata, la Mircesti. Este inmormantat la 26 august in curtea casei sale.
Casa este daruita in 1914 Academiei, de catre sotia poetului si devine muzeu. In 1928, deasupra mormantului a fost ridicat un mausoleu din initiativa Academiei.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
