Editura Global Info / Biografii

Biografie

Zilot Romanul

Zilot Romanul este pseudonimul lui Stefan Ioan Fanuta, jurist, poet si cronicar. Cronicile sale in versuri sau proza acopera istoria Tarii Romanesti de la Alexandru Ipsilanti in 1796, revolutia lui Pasvantoglu, domnia lui Hangerli, Alexandru Moruzi, Mihail Sutu, Constantin Ipsilanti, razboiul ruso-turc din 1806 si pana dupa Tudor Vladimirescu, 1823.

A scris Jalnica cantare a lui Ziloti despre revolutia din 1821 cu un frumos portret al lui Vladimirescu, si o cronica in versuri despre anul 1848.
De la el ne-a ramas si celebra poezie Definitia istoricului.

1787 — La 27 decembrie se naste la Bucuresti Stefan Ioan Fanuta.
Tatal sau este Ioan, staroste de negustori si de patru ori mare boier, fiu al lui Fanuta, de la care isi trage si Stefan numele de familie.

In copilarie invata greaca de la dascali greci.

1800 — Scrie prima cronica, Domnia lui Constantin voda Hangerliul.

1802 — Pleaca de acasa din cauza lipsurilor si intra in slujba clucerului Stefan Conduratul, jurist.
In mai se refugiaza la Brasov. Se intoarce in Bucuresti la 10 iulie si isi continua slujba.
Incepe sa copieze Manualul de legi al lui Mihai Fotino, pe care il termina la 1811.

1811 — Este numit logofat de-al treilea.

1814 — Iese din slujba.

1815 — Cumpara o brutarie. Are functia de pitar.

1817 — Obtine functia de medelnicer.

1821 — La 15 mai pleaca cu sotia si fiul Constantin in Transilvania, satul Turches.

1822 — In toamna revine la Bucuresti.

1825 — La 18 aprilie este numit epitrop la Departamentul Obstirilor. Demisioneaza in 1827.
Publica poezia La o carte de cateva leacuri, alcatuita pre limba romaneasca de un bun prieten dohtor. Este singura aparitie antuma.

1827 — Pe 23 septembrie este ridicat de Grigore Ghica la rangul de serdar.

1828 — Se insoara cu a doua sotie, Hrisi Arion.
Fiul sau Constantin moare de ciuma.

1829 — Scrie stihuri cu referinte la diverse personaje istorice si la personalitatile zilei.

1831 — In mai moare sotia sa.
Este biv vel serdar, mare boier.
La 15 august este numit presedinte al Tribunalului Politienesc din Bucuresti.
La 25 noiembrie este ales in Sfatul orasenesc al Bucurestiului.

1832 — Se casatoreste cu Natalia, nascuta in 1814, cu care va avea trei copii.
Face o incercare de a publica cronicile sale prin mitropolitul Grigore Dascalul, dar acesta moare inainte de a tipari ceva.

1833 — Se naste primul copil, Safta.

1836 — Pe 29 august este dat afara din functia de la Tribunal.
In octombrie este reales in Sfatul orasenesc si va sta pana in 1838.
Se naste al doilea copil, Iancu, care va scrie si el poezii si va traduce din franceza.

1838 — In martie se retrage din functia detinuta, continuand sa se ocupe de afacerile proprii si cu studiul.

1843 — La 3 septembrie se naste cel de al treilea copil, Athanasie.

1847 — Marele incendiu din 23 martie ii distruge casa in care locuia in mahalaua Vergului. Tot acuma pierde documente si scrieri. Se muta in alta casa a sa, in mahalaua Alexe.

1848 — Adopta o pozitie relativ neutra, dar este clar impotriva interventiei turcesti.
Face o incercare de a trimite spre publicare cronicile, dar iarasi fara succes.

1850 — Scrie poezii cu referire la revolutia pasoptista.

1851 — Scrie poezia Catre unii din romani fara mai adanci stiinte, pornita de la relatiile tarii cu turcii.

1853 — Se stinge din viata la 12 noiembrie, in urma arsurilor capatate intr-un incendiu. Este inmormantat in cimitirul bisericii Negustori din mahalaua Vergului.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA