Ştiri / Ştiinţă |
Brazilienii caută urmele oamenilor de Neanderthal în România
Știința încă nu știe de ce au dispărut oamenii de Neanderthal: dacă au fost eliminați violent de Sapiens, dacă au fost lipsiți de resursele lor naturale, dacă au fost contaminați de boli sau toate la un loc.
În orice caz, două lucruri sunt sigure. În primul rând, dispariția lui Homo neanderthalensis „a coincis” cu apariția lui Homo sapiens în Europa. În al doilea rând, a existat contact sexual între cele două populații.
Dovada acestui lucru este că oamenii din zilele noastre, descendenți ai Sapiens, poartă un mic procent de gene de Neanderthal în genomul lor.
Acest procent, de la 2% până la 4%, apare uniform la toate populațiile umane actuale.
Cu toate acestea, o rată semnificativ mai mare, de 6%, a fost detectată în ADN-ul a două cranii Sapiens, datând între 35000 până la 40000 de ani în urmă, găsite în România.
Artefacte de Neanderthal au fost deja descoperite în zonă. Rămân însă de găsit rămășițe umane, care ar trebui să existe datorită stocului mai mare de gene de Neanderthal din craniile Sapiens dezgropate.
În căutarea acestor resturi probatorii, cercetătorul brazilian Walter Neves a călătorit în România cu scopul de a prospecta situri arheologice și paleontologice potrivite pentru descoperire.
„Primul pas este stabilirea locurilor cele mai probabile. Următorul pas va fi excavarea unor situri care au mai bine de 40 de mii de ani, în speranța de a găsi oase de Neanderthal”, spune Neves.
Studiul va fi realizat de o misiune științifică comună, româno-braziliană.
„Trei cranii Sapiens găsite în România prezintă semne tipice neandertalienilor, sugerând că acolo s-ar fi putut produce o anumită formă de hibridizare între cele două specii. Mai recent, ADN-ul prelevat de la două dintre aceste trei cranii conține 6% gene de Neanderthal, o rată considerată ridicată. Este clar că aceasta este o regiune în care cele două specii au făcut schimb de gene”, afirmă cercetătorul brazilian.
Descoperirile anterioare, facute în Muntii Carpați, in România, au arătat ca acestea constituiau unul dintre traseele pe care le foloseau primii sapiens pentru a intra pe continentul european.
Obiectivul lui Neves este să găsească locurile exacte în care a avut loc întâlnirea cu neanderthalienii și ce s-a întâmplat după aceea.
„Vom prospecta situri în defileul râului Vârghiș, la nord de Munții Perșani, în Carpații Orientali. Acesta a fost, cu mare probabilitate, un loc de întâlnire. Săpăturile din peșterile din regiune, în perioada corespunzătoare Paleoliticului Mijlociu, pot oferi informații cruciale despre modul în care cele două specii umane au interacționat”, precizează el.
În acest scop, cercetătorii vor efectua prospectări arheologice și vor aplica diverse metode de datare, inclusiv radiocarbon, raport uraniu/toriu și luminescență stimulată optic, pentru a stabili cronologia depozitelor antropice.
Aceștia vor efectua analize de micromorfologie și sedimentologie pentru a determina procesele de formare a siturilor arheologice.
Și, în cele din urmă, vor analiza resturile fosile din punct de vedere morfologic și taxonomic și vor efectua o baterie de analize moleculare pentru a determina dieta, mobilitatea și istoricul populației.
Sapiens și Neanderthalieni provin dintr-un strămoș comun, Homo heidelbergensis, care a evoluat din descendența africană a Homo erectus cu aproximativ 600000 de ani în urmă.
Migrațiile lui Homo heidelbergensis către diferite habitate au determinat diferențierea celor două specii. Sapiens se presupune că a apărut în Africa cu aproximativ 230 de mii de ani în urmă, a rămas acolo multă vreme, apoi a migrat în Orientul Mijlociu și, mai târziu, în Europa.
Neanderthalienii s-au format în Europa și au locuit pe continentul european între 250-200 de mii și 40 de mii de ani în urmă. Dispariția lor, acum aproximativ 40 de mii de ani, a coincis cu sosirea sapiensilor.
„Neanderthalienii aveau un neurocraniu alungit, o frunte plată și o față care era foarte înainte. Creierul lor, cu aproximativ 1550 de centimetri cubi, era mai mare decât al nostru, care are o medie de 1350 de centimetri cubi. Dar cortexul său prefrontal era mai puțin dezvoltat, de unde fruntea plată”, descrie Neves.
Cercetătorul crede că săpăturile din România vor putea clarifica modul în care trăiau acești locuitori primitivi ai Europei, cum se raportau la sapiensii, veniți din Orientul Mijlociu; și dacă această interacțiune a fost cea care le-a determinat dispariția.