Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Ştiinţă

    Câinii nu se trag din lupi

    GH. MĂNOIU | 1 OCTOMBRIE 2022

    Conform ultimelor analize ale genomului câinilor moderni şi lupilor suri, câinii au fost domesticiţi în urmă cu 9000 până la 34000 ani, cel mai probabil atunci când oamenii se ocupau doar cu vânătoarea şi adunarea plantelor şi fructelor, înainte de apariţia agriculturii, acum 10000 de ani.



    Lup sur. Foto: Retron/Wikimedia Commons.


    O echipă internaţională de cercetători a studiat genomul a trei lupi suri, câte unul din China, Croaţia şi Israel.

    Au fost alese aceste zone deoarece ele sunt posibile centre geografice de domesticire a câinilor.

    De asemenea s-a studiat genomul unui câine basenji din Africa şi al unui dingo din Australia.

    Ambele rase provin din zone în care lupii nu au existat, pentru a nu avea o amestecare între rase.

    Rezultatele au arătat că cei trei lupi erau mult mai strâns legaţi între ei decât cu oricare dintre câini.

    De asemenea, genele celor doua rase de câini semănau mai mult între ele şi cu o a treia, cea a unui boxer, decât cu a lupilor.

    Acest fapt sugerează că lupii suri şi câinii moderni au evoluat separat dintr-un strămoş comun, în contradicţie cu teoriile de până acum care spuneau că lupii sunt strămoşii câinilor.

    În plus, se pare că nu a existat un flux genetic considerabil între câini şi lupi după domesticirea primilor.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Un grup de geologi din Norvegia, Germania, Marea Britanie si Africa de Sud, au studiat solul, respectiv nisipul plajelor, insulelor Reunion si Mauritius si au descoperit un micro-continent pe care l-au numit Mauritia. Se presupune ca acest fragment de continent, Mauritia, s-a rupt de Madagascar si s-a fragmentat in urma cu aproximativ 60 milioane de ani, atunci cand a aparut driftul intre Madagascar si India.
    Un grup de biologi japonezi de la Kyoto Institute of Technology şi Keio University au descoperit o nouă specie de bacterii, Ideonella sakaiensis, capabile să mănânce plastic.
    Cercetătorii de la Universitatea Berkeley din California au descoperit că broaştele din specia Limnonectes larvaepartus nasc mormoloci. Broasca care naşte, cunoscută şi ca broasca cu colţi, trăieşte pe insula Sulawesi din Indonezia şi este ceva nou pentru ştiinţă.
    Conform unui studiu efectuat de specialişti de la Lamont-Doherty Earth Observatory, Columbia University, vulcanii ascunşi sub oceane ar putea avea un impact, pe termen lung, mai mare asupra climei planetei noastre decât s-a crezut până acum.
    Analiza osului hioid de la o fosilă de neanderthalian sugerează că acestia au avut capacitatea de a vorbi. Fosila, descoperită în peştera Kebara din Israel, a dus la această concluzie încă de atunci, dar acum, modelarea pe calculator a modului în care osul funcţionează, a arătat că a fost utilizat într-un mod asemănător.
    Un studiu realizat la Instituto Marqués, Spania, demonstrează că bebeluşii nenăscuţi pot auzi şi răspunde la muzică, la doar 16 săptămâni, cu zece săptămâni mai devreme decât se credea anterior.