Caprifoiul, leacul împotriva virusurilor gripale

GH. MĂNOIU | 12 APRILIE 2023

Cercetătorii de la Universitatea Nanjing din China au descoperit prima penicilină împotriva virusurilor, o moleculă care în mod natural se găseşte într-o plantă numită, popular, caprifoi.

Caprifoi (Lonicera japonica). Foto: Gh. Mănoiu/Global Info

Caprifoiul, cu denumirea ştiinţifică Lonicera japonica, este o plantă de grădină, cu flori foarte parfumate, bine-cunoscută în medicina tradiţională chineză, unde de secole a fost utilizată pentru a trata în mod eficient infecţia gripală.

Mai multe studii anterioare au confirmat că planta, consumată de obicei sub forma de ceai, poate suprima replicarea virusului gripal.

Oamenii de ştiinţă chinezi au identificat compusul MIR2911 ca prim component activ care vizează în mod direct diferite virusuri gripale de tip A (IAV), inclusiv H1N1, virusul gripei porcine, H5N1, virusul gripei aviare şi infecţiile cu H7N9.

MIR2911 reprimă virusurile gripale prin ţintirea genelor PB2 şi NS1, două gene folosite pentru replicarea virusului gripei, prevenind pierderea în greutate indusă de infecţia virală şi reducând mortalitatea cauzată de infecţie.

Cu un spectru larg, MIR2911 conţinut în ceaiul de caprifoi poate reprezenta o nouă strategie terapeutică eficientă care poate fi folosită pentru a înlătura infecţiile, uneori mortale, cum a fost cazul gripei spaniole H1N1 care a provocat aproximativ 50 de milioane de decese.

Chiar bând o supă de caprifoi se poate preveni infectarea cu virusuri IAV.

Compusul, stabil în decoctul de plantă, poate intra în sânge şi ţesuturi gazdă pe calea ingestiei de alimente, fiind absorbit de tractul gastro-intestinal al mamiferelor.

El a fost depistat, după administrare la animale de laborator, în plasmă şi în ţesutul pulmonar.

Mai mult decât atât, unul dintre studiile în curs de desfăşurare arată că MIR2911 vizează direct virusul Ebola.

Caprifoiul folosit în timpul testelor ştiinţifice a fost cumpărat în mod obişnuit de la un magazin chinezesc cu medicamente din plante.

Decoctul a fost preparat prin fierberea a 10 g de plantă în 100 ml apă timp de 30 minute, rezultând aproximativ 50 ml decoct.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Insuficienţa somnului poate duce la obezitate

Persoanele care dorm insuficient sunt susceptibile de a fi supraponderale sau obeze, şi de a avea condiţii de sănătate metabolice mai sărace, potrivit unui recent studiu efectuat în Marea Britanie.

Lentile de contact cu telescop încorporat

O nouă tehnologie destinată celor care suferă de degenerescenţă maculară senilă a dus la crearea unor lentile de contact ce au încorporat un telescop. Noua tehnologie ar putea ajuta milioane de oameni să-şi recapete vederea, aceasta putând să crească de trei ori.

Soldaţii sufereau şi acum 3300 de ani de stres post-traumatic

O echipă de cercetători de la Anglia Ruskin University a analizat traduceri după scrieri străvechi din Mesopotamia şi a găsit că tulburările de stres post-traumatic erau descrise încă din anul 1300 î.e.n.

Sterilizare cu ajutorul Soarelui

Cercetatori si studenti de la Massachusetts Institute of Technology incearca sa foloseasca lumina Soarelui pentru a steriliza echipamentele medicale in punctele de prim-ajutor, care nu au acces la sursele de energie obisnuite: electricitate, combustibili.

Proprietăţile medicinale pot fi trecute de la o plantă la alta

Cercetătorii de la Stanford University au identificat genele care permit unei plante, pe cale de dispariţie din Himalaya, să producă o substanţă chimică vitală pentru fabricarea unui medicament utilizat în chimioterapie şi le-au introdus într-o plantă de laborator care a produs aceeaşi substanţă activă.

Ţânţari modificaţi genetic care nu transmit malarie

Cercetători de la University of California Irvine şi University of California San Diego au dezvoltat o tehnică de editare genetică pentru a crea o nouă tulpină de ţânţari care pot răspândi gene care să blocheze malaria într-o populaţie mai mare prin procreare şi astfel să elimine boala.