Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea

    Câți pași trebuie să faci pe zi pentru a reduce riscul de deces prematur

    GN. MĂNOIU | 14 OCTOMBRIE 2023

    Un studiu internațional condus de Universitatea din Granada, Spania, a demonstrat pentru prima dată științific câți pași trebuie să faci pe zi pentru a reduce semnificativ riscul de a suferi deces prematur: 8000 de pași pe zi. Dacă luăm ca referință lungimea medie a pașilor omului (care este de 76 de centimetri la bărbați și 67 de centimetri la femei), 8000 de pași reprezintă aproximativ 6,4 kilometri parcurși zilnic.



    Câți pași trebuie să faci pe zi pentru a reduce riscul de deces prematur. Foto: Harsh Gupta/Unsplash


    În plus, cercetătorii au arătat că ritmul în care faci pașii are și beneficii suplimentare și este mai bine să mergi mai repede decât mai încet.

    Dacă luăm în calcul riscul de a muri din cauza bolilor cardiovasculare, majoritatea beneficiilor se văd după 7000 de pași.

    În mod tradițional, mulți oameni credeau că trebuie să faci aproximativ 10000 de pași pe zi pentru a obține beneficii pentru sănătate, o idee care a apărut în Japonia în anii 1960, dar care nu avea o bază științifică.

    Oamenii de știință au efectuat o revizuire sistematică a literaturii de specialitate și au analizat date din douăsprezece studii internaționale care au implicat mai mult de 110000 de participanți.

    Studiul arată că beneficii măsurabile pot fi obținute cu mici creșteri ale numărului de pași pe zi și că, la persoanele cu un nivel scăzut de activitate fizică, fiecare 500 de pași suplimentari le îmbunătățește sănătatea.

    Aceasta este o veste bună pentru că nu toți oamenii pot merge aproape nouă mii de pași pe zi, cel puțin nu de la început, astfel încât își pot stabili obiective și progrese mai mici, realizabile, și pot crește treptat numărul de pași zilnici.

    Studiul nu dezvăluie nicio diferență între bărbați și femei.

    O altă constatare este că mersul mai rapid este asociat și cu o reducere a riscului de mortalitate, indiferent de numărul total de pași pe zi.

    De asemenea, nu contează cum vă numărați pașii, dacă purtați un ceas inteligent, un tracker de activitate la încheietură sau un smartphone în buzunar.

    Deci ar trebui să ne oprim din mers după ce am făcut aproximativ nouă mii de pași? Nu, spun autorii studiului.

    Mai mulți pași nu sunt mai răi în niciun caz. Studiul a arătat că, chiar dacă ajungi la 16000 de pași pe zi, nu există niciun risc.

    Dimpotrivă, există beneficii suplimentare față de mersul a 7000-9000 de pași pe zi, dar diferențele în reducerea riscului sunt mai mici.

    Mai mult, obiectivul ar trebui să fie dependent de vârstă; persoanele mai tinere pot merge mai mult decât persoanele în vârstă.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Această cercetare oferă o nouă perspectivă asupra riscurilor asociate cu PFAS și subliniază importanța cercetării continue în acest domeniu.
    Multe studii recente sugerează că exercițiile fizice efectuate în medii poluate pot avea efecte nedorite asupra sănătății umane, dar acest lucru s-ar putea să nu fie adevărat pentru persoanele obișnuite cu poluarea aerului cauzată de trafic, potrivit unui articol publicat de Grupul de Cercetare a Performanței Aerobice din cadrul Universității de Educație Fizică și Sport din São Paulo din Brazilia.
    O echipă de cercetători a descoperit un nou mecanism molecular responsabil de efectele antiobezitate ale administrării de melatonină, un hormon secretat în timpul întunericului nopţii de glanda pineală.
    Este posibil ca cei care suferă de boala Alzheimer să nu-şi fi pierdut amintirile, ci doar să aibă dificultăţi la accesarea lor, şi un posibil tratament le-ar putea face din nou accesibile.
    Oamenii de ştiinţă de la Gurdon Institute din Cambridge au dat naştere la forme primitive de spermă artificială şi ovule din celule stem, într-o performanţă medicală care ar putea schimba înţelegerea bolilor legate de vârstă şi a problemelor de fertilitate.
    Dacă, până acum, schizofrenia a fost legată de factori de mediu şi genetici, un nou studiu realizat la Şcoala de Medicină Veterinară a Universităţii din Pennsylvania, leagă o cincime din cazurile temutei maladii, de infectarea cu Toxoplasma gondii, un parazit transmis prin sol, carne insuficient gătită şi fecale de pisică.