| Ştiri / Spaţiu |
Cea mai mare parte a aerului de pe Marte s-a pierdut în spaţiu
Un nou studiu, care combină măsurătorile efectuate de satelitul Maven aflat pe orbită în jurul Plantei Roşii şi de roverul Curiosity de pe suprafaţa sa indică faptul că pe Marte a existat cândva o atmosferă ce ar putea rivaliza chiar şi cu ceea ce vedem astăzi pe Pământ.
Marte astăzi (stânga) şi aşa cum ar fi putut fi acum miliarde de ani (dreapta). 
Compoziţia ar fi fost însă foarte diferită. Aerul marţian timpuriu, cel mai probabil, avea un volum semnificativ de dioxid de carbon.
Acest lucru ar fi fost important pentru climat, deoarece gazul cu efect de seră ar fi putut să încălzească suficient solul pentru a susţine forme de viaţă.
Cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder, Statele Unite, consideră că atmosfera marţiană era la fel de groasă ca atmosfera Pământului, însă cea mai mare parte a acesteia, poate 80-90%, s-a pierdut în spaţiu.
Oamenii de ştiinţă au studiat argonul din atmosfera marţiană. Atomii acestui gaz există în număr mic, doar câteva părţi per milion. Dar argonul este inert şi nu reacţionează cu alte componente ale atmosferei sau cu materiale de suprafaţă cum ar fi rocile.
Aceasta înseamnă că singura cale prin care se poate pierde este în spaţiu, prin acţiunea abrazivă a vântului solar, fluxul de particule încărcate care în mod constant curg din Soare.
Măsurătorile arată că aproximativ două treimi din argonul care a fost vreodată în atmosferă s-a pierdut în spaţiu, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a gazului din atmosferă s-a pierdut.
Aceleaşi procese care pot îndepărta argonul pot elimina, de asemenea, dioxidul de carbon. Deci, se poate considera că majoritatea dioxidului de carbon din atmosferă s-a pierdut, în timp, în spaţiu.
Constatările sunt importante pentru că subliniază modul în care Marte a reuşit să reţină apă lichidă la suprafaţa sa, un scenariu care ar fi fost favorabil vieţii.
Apa lichidă de pe suprafaţa lui Marte pare evidentă. Imaginile de pe planetă dezvăluie urmele nenumăratelor râuri, câmpii inundate şi delte. Iar Curiosity a găsit dovezi ale lacurilor în Craterul Gale.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
