Editura Global Info / Literatură

Cezar Bolliac

Ciocoii din revoluţie

Num-opinca, sărăcuţa,
Numai ea nu ne-a-nşelat,
Numai dînsa, ea, micuţa,
Numai ea nu ne-a trădat;
Dar ciocoii guleraţi
Sunt la inimă spurcaţi.

Ei intrau să fure sume
Şi la ruşi să-şi facă rost.
Ca să-i spui pe toţi pe nume,
Voi nu-i ştiţi cîţi au mai fost?
Nu ştiţi că au fost spurcaţi
Toţi ciocoii guleraţi?

Că eu bine-am spus, săracu;
Eu v-am spus numaidecît
Că n-ai să te-mpaci cu dracu,
De i-ai face orişicît:
Toţi ciocoii guleraţi
Sunt la inimă spurcaţi.

Ba c-om face, ba c-om drege,
Ba s-avem şi pe boier;
C-o fi bun de-l vom alege
Pin guvern, pin minister.
Dar ciocoii guleraţi
Au fost, cum am zis, spurcaţi.

Că-ncepur-a face fracţii
Ş-a lega pe opincari:
Într-o lună,-n trei reacţii,
Ne-au scăpat ăi măcelari.
Că ciocoii guleraţi
Sunt la inimă spurcaţi.

Şi noi, tot cu evanghelii
Din balconuri predicam;
Tot spuneam parascovenii
Şi-i iertam, ne împăcăm;
Dar ciocoii guleraţi,
Ei rînjeau că-s rău spurcaţi.

Cînd venir-apoi muscalii, –
Agi, spătari şi controlor!
Alţii — mîrleo! fug cu banii.
Turcii pradă şi omor.
Şi ciocoii guleraţi
Rîd de noi că stăm legaţi.

Toat-opinca-n puşcărie;
Toţi legaţi, săraci lipiţi,
Zac în ploaie pe ghimie,
Pribegesc proscrişi, goniţi,
Iar ciocoii guleraţi
Rîd de noi că-i credem fraţi.

Num-opinca, sărăcuţa,
Numai ea nu a furat;
Numai dînsa, ea micuţa,
Numai ea nu a trădat.
Iar ciocoii guleraţi
Sunt spurcaţi şi veninaţi.

Braşov, 1848, 10 decemvrie

TE-AR MAI PUTEA INTERESA