Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Cezar Bolliac

    Un suvenir

    Nu, nu se uită lesne, când, din copilarie.
    Cineva iubeşte precum te-am iubit eu;
    Şi blestem pe aceia care, prin viclenie,
    Mi-au amărât viaţa şi tot amorul meu.

    Mânia mea din urmă, mândria-mi cea silită,
    Când ai şti acuma cu ce preţ le plătesc,
    Şi cât, sub faţa-mi rece, mi-e inima zdrobită,
    Tu te-ai mira poate ca poci să mai trăiesc.

    Aş geme la picioare-ţi, mi-aş arăta căirea!
    Dar, ca să fiu vrednic în veci d-amorul tău!
    Înec durerea-n mine, măcar că-mi văz pieirea
    În rana ascunsă ce-o roade-un vierme rău.

    Şi arburile,-ntocmai, ce focul mistuieşte
    Şi îi suge sucul cu-ncetul şi p-ascuns, -
    Când rădăcina-i arsă, când frunza-i gălbineşte,
    Când cenuşa-i zboară, când focul l-a pătruns, -

    Mai stă tot mândru încă şi capul nu îşi pleacă:
    Stă cu braţe-ntinse zefirii înfruntând;
    Priveşte însă vântul ce-acuma o să treacă,
    Ş-o s-auzi un trosnet şi focu-i viforând.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA