Cicluri de îngheţ-dezgheţ au declanşat viaţa pe Pământ

Oamenii de ştiinţă britanici au descoperit că o serie de îngheţuri şi dezgheţuri rapide ar fi putut fi "scânteia vitală" pentru ca viaţa să pornească pe Pământ. Este probabil ca celulele vii să fi evoluat in mod natural de la o supă biochimică in primele zile ale planetei noastre.

ADN. Foto: Sangharsh Lohakare/Unsplash

Un grup de cercetători de la Medical Research Council’s Laboratory of Molecular Biology din Cambridge a constatat că forme simple de ADN se asamblează singure din mici blocuri biochimice atunci când sunt în mod repetat congelate şi decongelate.

In anumite condiţii, fragmente scurte de ARN, un tip de ADN cu un singur fir, pot forma lanţuri lungi similare cu enzimele care ar fi putut declanşa primele reacţii biochimice care să conducă la apariţia de celule vii.

Pentru acest studiu, echipa de cercetare a luat un lanţ ARN lung şi complex, capabil de replicarea materialului genetic, şi l-au rupt în bucăţi foarte mici compuse din mai multe blocuri numite nucleotide.

După supunerea acestor fragmente mici de ARN la serii de cicluri de congelare şi decongelare (de la -9°C până la + 37°C), cercetătorii au descoperit că aceste piese s-au reasamblat spontan în structuri complexe mari, o moleculă de ARN în starea sa activă, permiţându-i să se replice.

Mediul natural pe Pământ în urmă cu aproximativ 4 miliarde ani ar fi putut oferi toate condiţiile necesare pentru a se forma un lanţ de ARN.

La acea vreme, Pământul era un loc cu activitate hidrotermală intensă şi suporta un bombardament masiv de meteoriţi, iar temperaturile de pe suprafaţa planetei ar fi variat puternic chiar între noapte şi zi.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Dinozaurii au avut sânge cald

Dinozaurii au avut sânge cald ca mamiferele de astăzi, susţine un om de ştiinţă de la Stony Brook University din New York care a analizat metabolismul lor folosind ratele de masă corporală şi de creştere deduse din fosilele de specii.

Pinguinii imperiali pot rămâne sub apă 27 minute

Noile cercetări ale oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din California au arătat modul în care pinguinii imperiali sunt capabili să se scufunde la adâncimi de peste 500 metri şi să rămână sub apă timp de 27 minute, mai adânc şi mai mult decât oricare dintre alte specii de păsări.

Fulgerele pot schimba structurile atomice

Un fulger puternic poate produce un fel de presiune masivă necesară pentru a crea lamele de şoc, structuri atomice despre care se credea anterior că rezultă doar dintr-un impact meteoric sau o explozie nucleară.

Cum şi-au pierdut şerpii picioarele

Cercetătorii de la University of Edinburgh şi American Museum of Natural History au analizat un craniu fosil vechi de 90 milioane de ani al unei reptile dispărute şi au declarat că au găsit răspunsul la întrebarea cum şi-au pierdut şerpii picioarele.

Cainii pot recunoaste alti caini pe un ecran

Un grup de cercetatori de la Scoala Veterinara din Lyon, in frunte cu Dr. Dominique Autier-Dérian au facut un studiu asupra capacitatii cainilor de a deosebi alti caini intre diverse imagini de specii de animale si chipuri de oameni, postate pe un ecran de computer.

Nouă specie de mamifer descoperită în America

Acest mic mamifer a fost confundat până acum cu o ruda a sa, olingo, cu care a împartit cuştile grădinilor zoologice timp de mai bine de 100 de ani. Acum este considerat primul mamifer descoperit în America, in ultimii 35 de ani. Are mărimea unui raton şi arată ca o încrucisare între o pisică domestică şi un ursuleţ de pluş. Trăieşte la înălţimi de peste 1600 metri în Anzii de nord, zone montane împădurite din Ecuador şi Columbia.