Civilizaţia din Insula Paştelui nu a fost distrusă de război

Noile cercetări efectuate de experţi de la Universitatea Binghamton pe artefacte din Insula Paştelui au pus sub semnul întrebării teoria că vechea civilizaţie ar fi fost distrusă de război.

Moai în Insula Paştelui. Foto: Anne Dirkse/Wikimedia commons (CC BY-SA 4.0)

Cercetătorii au studiat sute de obiecte vechi găsite pe ţărmurile Insulei Paştelui, cunoscută sub numele de Rapa Nui. Anterior, artefactele au fost considerate a fi fost vârfuri de lance, dar analizele au arătat că acestea au fost unelte de uz general.

Sculptate din obsidian, o sticlă vulcanică, mii de obiecte triunghiulare, cunoscute sub numele de mata'a, sunt împrăştiate pe suprafaţa insulei.

Unii oameni de ştiinţă au estimat că populaţia din Insula Paştelui ar fi avut aproximativ 20000 de persoane, dar a scăzut după ce copacii de pe insulă au fost tăiaţi pentru a construi canoe şi pentru a transporta renumitele statui gigantice.

O altă teorie sugerează că defrişarea a condus la eroziunea solului, cu impact asupra capacităţii insulei de a sprijini agricultura.

Alţi experţi s-au întrebat dacă Insula Paştelui a susţinut vreodată o populaţie numeroasă.

Când olandezii au ajuns pe insulă, în 1722, populaţia din Insula Paştelui era de 3000 de oameni, iar în 1877 numai 111 de locuitori mai trăiau pe insulă.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Petroglife preistorice la Cercul Arctic

Un set de sculpturi în piatră, vechi de 7000 de ani, au fost găsite adânc în interiorul Cercului Arctic.

Relicve feniciene descoperite în mare, lângă Malta

Scufundătorii au descoperit într-o epavă, găsită în apropiere de o insulă malteză, o adevarată comoară arheologică constând din pietre de măcinat şi vase cu vin de acum 2700 de ani.

Desene pe stâncile Saharei

Desenele artistice găsite pe pereţii unei peşteri din deşertul egiptean de vest, au fost datate provizoriu ca având 6 - 7000 ani vechime, ceea ce înseamnă că au fost create cu cel puţin 1000 de ani înainte de piramide.

Fenicienii aveau strămoşi iberici

Cercetările efectuate pe rămăşiţele umane descoperite în oraşul tunisian Cartagina, arată că ADN-ul mitocondrial sau informaţiile genetice din partea mamei au venit de pe coasta mediteraneană nordică, din Peninsula Iberică, unde este acum Spania şi Portugalia.

Cele mai vechi petroglife din America de Nord

O nouă analiză cu tehnologii de ultimă oră, făcută de cercetători de la University of Colorado Boulder arată că cele mai vechi petroglife din America de Nord, tăiate în mai mulţi bolovani în vestul Nevadei, au fost făcute în urmă cu 10500 de ani sau chiar 14800 de ani.

Au fost descoperite noi geoglife Nasca

Furtunile de nisip, care au avut loc în regiunea Ica din Peru, au adus la lumină noi geoglife în câmpiile Nazca.