Colesterol ridicat la o vârstă fragedă, risc de ateroscleroză

Riscul de a dezvolta ateroscleroză poate începe mult mai devreme în viață decât se credea anterior, subliniind nevoia de a menține nivelul de colesterol scăzut chiar și atunci când suntem tineri, arată noi cercetări.

Colesterol ridicat la o vârstă fragedă, risc de ateroscleroză. Foto: Tristan Gassert/Unsplash

Noile cercetări sugerează, de asemenea, că persoanele care iau medicamente pentru scăderea lipidelor, cum ar fi statine, pentru a scădea nivelul colesterolului, ar trebui să menţină tratamentul, chiar dacă nivelul colesterolului a scăzut, deoarece întreruperea lui ar putea crește riscul de ateroscleroză.

Ateroscleroza este una dintre cauzele majore ale bolilor cardiace și circulatorii.

Aceasta implică întărirea și îngustarea vaselor care transportă sângele către și de la inimă.

Este cauzată de acumularea de material anormal numit plăci - colecții de grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe care circulă în sânge.

Ateroscleroza este considerată în mare măsură o boală a vârstnicilor și astfel majoritatea programelor de screening, prevenire și intervenție vizează în primul rând pe cei cu niveluri ridicate de colesterol, în general după vârsta de 50 de ani.

Dar, în acest studiu, o echipă condusă de oameni de știință de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, arată că nivelurile ridicate de colesterol la o vârstă mai fragedă – mai ales dacă acele niveluri fluctuează – pot fi chiar mai dăunătoare decât nivelurile ridicate de colesterol care încep mai târziu în viață.

Pentru a studia mecanismele care stau la baza aterosclerozei, oamenii de știință folosesc de obicei animale de laborator.

Aceste animale sunt hrănite cu o dietă bogată în grăsimi timp de câteva săptămâni, pentru a vedea cum acest lucru duce la formarea plăcilor caracteristice afecțiunii.

Dar in acest studiu, cercetătorii au vrut să vadă dacă administrarea aceleiaşi cantităţi de hrană bogată în grăsimi, dar răspândită pe parcursul vieții, a schimbat riscul de ateroscleroză.

Ceea ce s-a descoperit a fost că o dietă intermitentă, bogată în grăsimi, care începe în tinereţe – administrată o săptămână, câteva săptămâni libere, încă o săptămână și așa mai departe – a fost cea mai proastă opțiune în ceea ce privește riscul de ateroscleroză.

Înarmată cu aceste informații, echipa a apelat la Cardiovascular Risk in Young Finns Study, unul dintre cele mai mari studii de urmărire a riscului cardiovascular de la copilărie până la vârsta adultă.

Participanții recrutați în anii 1980 s-au întors pentru urmărire în deceniile următoare, iar peste 2000 dintre ei au primit ecografii ale arterelor carotide când aveau vârsta de aproximativ 30 de ani și din nou la aproximativ 50 de ani.

Analizând datele, echipa a descoperit că acei participanți care au fost expuși la niveluri ridicate de colesterol în copilărie au avut tendința de a avea cea mai mare formă de plăci, confirmând descoperirile făcute pe animale de laborator..

Ceea ce înseamnă aceast lucru este că nu ar trebui să lăsăm până mai târziu în viață controlul nivelului colesterolului.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Persoanele care pierd nopţile se confruntă cu un risc mai mare de diabet de tip 2

Un studiu efectuat la Centrul Medical al Universității Leiden, din Olanda, a constatat că persoanele care preferă să se culce târziu și să se trezească târziu, prezintă un risc mult mai mare de a dezvoltă diabet zaharat de tip 2 decât cei cu modele de somn obişnuite.

Inteligenţa artificială prezice migrarea celulelor în cancerul de sân

O echipă de cercetători de la Universitatea din Granada și de la Universitatea din Sevilla, Spania, a publicat un studiu în care inteligența artificială este concepută pentru a îmbunătăți predicția migrației celulare în cancerul de sân.

Microbiomul intestinal al mamei în timpul sarcinii modelează dezvoltarea creierului bebelușului

Dacă un copil nu a crescut corespunzător în uter, există un risc crescut de afecțiuni precum paralizia cerebrală la sugari şi anxietate, depresie, autism și schizofrenie mai târziu în viață.

Algele marine pot încetini progresia bolii Parkinson

Un studiu din 2024 indică faptul că consumul de alge marine Ecklonia cava ar putea încetini sau preveni boala Parkinson, oferind speranță pentru noi abordări dietetice pentru gestionarea afecțiunii.

Un colorant alimentar face pielea transparentă

O aplicare a coloranților alimentari siguri se poate folosi la o gamă largă de diagnostice medicale, de la localizarea leziunilor şi monitorizarea tulburărilor digestive până la identificarea cancerelor.

Unul din opt cazuri de demență legat de boli hepatice

Unul din opt persoane diagnosticate cu demență prezintă simptome cognitive care decurg din boli hepatice, conform unor cercetări recente.