| Sănătate / Afecţiuni |
Colita microscopica: colita colagenoasa si colita limfocitica
Colita microscopica reprezinta inflamarea intestinala vizibila doar la microscop. Colita microscopica face parte din grupul de boli inflamatorii intestinale (BII) datorate acumularii excesive de celule albe ale sangelui in mucoasa intestinala.
Colita microscopica este mai putin grava decat alte tipuri de boli care apartin acestui grup, intrucat ea nu conduce la cancer si necesita rar interventie chirurgicala. Totusi, colita microscopica poate cauza dureri considerabile si disconfort.
Termenul intestinal se refera la orice parte a intestinului subtire sau a celui gros.
Intestinul gros include colonul si rectul, impreuna masurand aproximativ 1,5 metri. Intestinul subtire poate avea o lungime de 3,5 pana la 6 metri. Colita desemneaza inflamarea colonului. Colita microscopica reprezinta inflamarea colonului si a rectului.
Ce sunt colita colagenoasa si colita limfocitica?
Colita microscopica are doua forme: colita colagenoasa si colita limfocitica. Simptomele si tratamentul sunt identice pentru ambele.
Unii oameni de stiinta considera cele doua forme ca fiind prezentari diferite ale aceleiasi boli. Le deosebesc usoarele diferente asupra modului in care apar tesuturile intestinale vazute la microscop. In ambele forme, poate fi vazuta o crestere a numarului de celule albe in epiteliul intestinal – stratul de celule care captuseste intestinul. Cresterea celulelor albe este un semn de inflamatie. La colita colagenoasa, stratul de colagen de sub epiteliu apare mai gros decat este firesc.
Colagenul este o proteina structurala din oase si cartilaje. In intestin, colagenul fixeaza epiteliul intestinal de straturile de tesut de dedesubt. Stratul mai gros de colagen vazut in colita colagenoasa poate fi rezultatul unei inflamatii.
Cine este afectat de colita microscopica?
Colita microscopica poate afecta pe oricine, insa este mai frecventa la persoanele de peste 45 de ani. Frecventele colitei microscopice sunt similare celorlalte forme de BII afectand aproximativ noua din 100000 de persoane.
Desi colita microscopica afecteaza atat barbatii cat si femeile, colita colagenoasa este mult mai frecventa la femei.
Care sunt simptomele colitei microscopice?
Diareea apoasa cronica, fara sange, este principalul simptom al colitei microscopice. Episoadele diareice pot dura saptamani, luni, sau ani. In cele mai multe cazuri ele sunt intrerupte de perioade de remisie (perioade in care diareea dispare) de o lungime similara.
Oamenii de stiinta cred ca diareea asociata cu colita microscopica este cauzata de abilitatea redusa a epiteliului intestinal de a absorbi electrolitii – sarea si mineralele din organism. Dezechilibrul electrolitilor scade abilitatea colonului de a absorbi fluidul si mareste secretia de fluid in colon.
Alte simptome obisnuite din colita microscopica:
• crampe sau dureri abdominale
• balonari abdominale
Printre simptomele mai putin frecvente se numara:
• pierderi moderate de greutate
• deshidratare
• greata
• slabiciune
• incontinenta fecala – inabilitatea de a controla miscarile intestinale
Care sunt cauzele colitei microscopice?
Cauza colitei microscopice este necunoscuta. Multi oameni de stiinta considera ca ea este raspunsul imunitar anormal declansat de ceva din tractul gastrointestinal – tubul muscular mare care se intinde de la gura la anus si care digera hrana.
In mod normal, sistemul imunitar este declansat de germeni, insa uneori el reactioneaza la bacterii inofensive, polen, alimentatie, sau chiar la propriile celule ale organismului.
Conceptia ca ceva din tractul gastrointestinal cauzeaza colita microscopica este sustinuta de evidenta faptului ca, dupa golire, o perioada lunga de timp, colonul se recupereaza dupa inflamatie.
Pastrarea colonului golit de continut este efectuata printr-o procedura chirurgicala denumita ileostomie, care abate reziduurile digestive departe de colon catre o deschidere din abdomen. Conceptia este sustinuta mai departe de faptul ca inflamatia revine atunci cand ileostomia este inversata si traseul digestiv normal prin colon este restabilit.
Oamenii de stiinta cred ca genele unei persoane o fac mai predispusa sa dezvolte colita microscopica. Desi nu a fost gasita inca o gena unica responsabila de colita microscopica, sunt o multime corelate cu alte forme de BII.
Oamenii de stiinta au propus cateva posibile substante care pot declansa colita microscopica:
Bacteriile daunatoare si bacteriile inofensive. Unele persoane dezvolta colita microscopica dupa ce au fost infectate cu anumite bacterii daunatoare, printre care Yersinia enterocolitica, Campylobacter jejuni, si Clostridium difficile. La alte persoane, testele bacteriene au iesit negative, insa afectiunea li s-a ameliorat de la tratamentul cu antibiotice, sugerand ca bacteriile din colon, care sunt in mod normal inofensive, pot declansa la unele persoane colita microscopica.
Medicatia. Nu s-a demonstrat ca vreun medicament cauzeaza colita microscopica, insa sunt cateva corelate cu aceasta:
• acarboza (Prandase)
• aspirina
• lansoprazole (Prevacid)
• medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
• ranitidina (Zantac)
• sertralina (Zoloft)
• ticlopidina (Ticlid)
Alimentatia. Anumite alimente par sa declanseze la unele persoane colita microscopica. Desi nu au fost identificate alimente specifice, respectarea unei diete fara cafeina – sau lactoza – imbunatateste uneori simptomele.
Cum este diagnosticata colita microscopica?
Colita microscopica poate fi diagnosticata doar prin examinarea tesutului intestinal indepartat in timpul colonoscopiei sau sigmoidoscopiei flexibile – procedura care utilizeaza un tub flexibil care are in capat o sursa de lumina pentru a vedea interiorul colonului si al rectului.
Inainte de colonoscopie sau sigmoidoscopia flexibila, doctorul va elimina celelalte afectiuni care cauzeaza diareea, punand intrebari despre simptome si efectuand teste de sange si fecale pentru a cauta semnele infectiei.
In timpul colonoscopiei, doctorul poate elimina chiar mai multe afectiuni prin examinarea mucoasei colonului. Daca mucoasa colonului pare normala, doctorul poate suspecta colita microscopica si va indeparta mici bucati din tesut. Procesul de indepartare a tesuturilor poarta numele de biopsie.
Intrucat inflamatia din colita microscopica poate avea loc pe bucati, doctorul va face biopsia catorva zone din colon. Dupa colectarea tesutului, un patolog – doctor specializat in diagnosticarea bolilor pe baza aspectului tesutului – examineaza la microscop tesutul.
Cum este tratata colita microscopica?
Tratamenul pentru colita microscopica incepe deseori prin eliminarea medicamentelor suspectate a avea legatura cu colita microscopica si prin eliminarea alimentelor care pot inrautati diareea, alimente precum cele care contin cafeina, alimente cu continut ridicat de grasime si produse lactate.
Medicamentele antidiareice precum subsalicilat de bismut (Pepto-Bismol) si loperamida (Immodium) sunt eficiente pentru unii pacienti.
Daca diareea persista, pot fi de ajutor medicamentele numite corticosteroizi precum prednison si budesonid (Entocort). Corticosteroizii au multe potentiale efectre colaterale, care includ insomnia, retentia de lichide, si dispozitii schimbatoare. Budesonidul are mai putine efecte secundare decat ceilalti corticosteroizi si s-a dovedit a fi mai eficient in tratarea colitei microscopice.
Alte medicamente utilizate pentru tratarea colitei microscopice includ mesalamina si colestiramina (Questran).
Care sunt asteptarile tratamentului pentru persoanele cu colita microscopica?
Persoanele cu colita microscopica obtin de obicei usurarea simptomelor in urma tratamentului, desi uneori pot avea si recidive. Unii pacienti necesita terapie pe termen lung intrucat ei experimenteaza recidiva brusca atunci cand tratamentul este oprit. Spre deosebire de alte forme de BII, colita microscopica de obicei nu avanseaza catre alte probleme corelate cu BII, precum artrita, obstructia colonului, sau cancerul de colon.
De tinut minte
• Colita microscopica este inflamarea intestinala vizibila doar la microscop.
• Colita microscopica are doua forme: colita colagenoasa si colita limfocitica.
• Simptomele obisnuite din colita microscopica includ diareea apoasa cronica, fara sange, crampele sau durerile abdominale si balonarile abdominale. Simptomele mai putin frecvente includ pierderile moderate de greutate, deshidratarea, greata, slabiciunea si incontinenta fecala.
• Multi oameni de stiinta considera colita microscopica ca fiind raspunsul imunitar anormal declansat de ceva din tractul gastrointestinal precum bacteriile, medicatia, sau alimentatia.
• Colita microscopica poate fi diagnosticata doar prin examinarea tesutului intestinal indepartat in timpul colonoscopiei sau sigmoidoscopiei flexibile – procedura care utilizeaza un tub flexibil care are in capat o sursa de lumina pentru a vedea interiorul colonului si al rectului.
• Colita microscopica este tratata prin eliminarea anumitor medicamente si alimente si prin luarea medicatiei de control al diareei si inflamatiei.
• Persoanele cu colita microscopica obtin de obicei usurarea simptomelor in urma tratamentului, desi uneori pot avea si recidive.
• Spre deosebire de alte forme de BII, colita microscopica de obicei nu avanseaza catre alte probleme corelate cu BII, precum artrita, obstructia colonului, sau cancerul de colon.
Sursa: NIDDKD, SUA
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
