Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea

    Coșmarurile și halucinațiile, semne timpurii ale bolilor autoimune

    O creștere a coșmarurilor și halucinațiilor – sau „daymares” – ar putea anunța apariția bolilor autoimune precum lupusul, afirmă o echipă internațională de cercetători de la Universitatea din Cambridge și de la King's College din Londra, Marea Britanie.



    Coșmarurile ar putea fi semne de avertizare timpurie ale bolii autoimune. Foto: PaaZ PG/Unsplash


    Cercetătorii susțin că aceste tipuri de sănătate mintală și simptome neurologice pot acționa ca un semn de avertizare timpurie că o persoană se apropie de un punct în care boala se agravează pentru o perioadă.

    Cercetătorii au chestionat 676 de persoane care trăiesc cu lupus și 400 de clinicieni, și au efectuat interviuri detaliate cu 69 de persoane care trăiesc cu boli reumatice sistemice autoimune (inclusiv lupus) și 50 de medici.

    Lupusul este o boală inflamatorie autoimună cunoscută pentru efectul său asupra multor organe, inclusiv asupra creierului.

    În cadrul studiului, echipa a întrebat, de asemenea, pacienții despre momentul apariției a 29 de simptome neurologice și de sănătate mintală (cum ar fi depresia, halucinațiile și pierderea echilibrului).

    În interviuri, pacienții au fost întrebați, de asemenea, dacă ar putea enumera ordinea în care simptomele au apărut atunci când boala se declanșează.

    Unul dintre cele mai frecvente simptome raportate au fost coșmarul, experimentat de trei din cinci pacienți, dintre care o treime au relatat că acest simptom a apărut cu peste un an înainte de debutul lupusului.

    Unul din patru pacienți au raportat halucinații, deși pentru 85% dintre aceștia simptomul nu a apărut decât în ​​jurul debutului bolii sau mai târziu.

    Când cercetătorii au intervievat pacienții, au descoperit că trei din cinci pacienți cu lupus și unul din trei cu alte afecțiuni legate de reumatologie au raportat coșmaruri vii și supărătoare chiar înainte de aparișia halucinațlor.

    Aceste coșmaruri erau adesea vii și tulburătoare, implicând să fii atacat, prins în capcană, zdrobit sau căzut.

    Pacienții care se confruntă cu halucinații au fost reticenți în a-și împărtăși experiențele și mulți specialiști au spus că nu au considerat niciodată coșmarurile și halucinațiile ca fiind legate de erupțiile bolii.

    Pacienții știu adesea care simptome sunt un semn rău că boala lor este pe cale de apariție, dar atât pacienții, cât și medicii pot fi reticenți în a discuta despre sănătatea mintală și simptomele neurologice, mai ales dacă nu realizează că acestea pot face parte din bolile autoimune.

    Această cercetare încurajează medicii să întrebe despre coșmaruri și alte simptome neuropsihiatrice – considerate a fi neobișnuite, dar de fapt foarte frecvente în autoimunitatea sistemică – pentru a ajuta la detactarea timpurie a boalii.

    Importanța recunoașterii acestor simptome a fost evidențiată de rapoartele potrivit cărora unii pacienți au fost inițial diagnosticați greșit sau chiar internați cu un episod psihotic și/sau idee suicidară, care abia mai târziu s-a dovedit a fi primul semn al bolii lor autoimune.

    1 IUNIE 2024



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Deoarece este din ce în ce mai dificil să se dezvolte antibiotice capabile să învingă bacteriile rezistente, în special pe cele care afectează sistemul respirator, un grup de oameni de știință au încercat să slăbească bacteriile astfel încât medicamentele disponibile pentru tratament să fie mai eficiente.
    Cercetătorii de la Universitatea din Granada au identificat într-un studiu preclinic efectele de durată ale consumului excesiv de alcool în timpul adolescenței asupra funcțiilor creierului.
    Conform unui studiu, persoanele care suferă de tulburare de stres post-traumatic strâng sau scrâșnesc dinții în mod constant în timpul zilei – un obicei cunoscut sub numele de bruxism de veghe.
    Apneea în somn și nivelul scăzut de oxigen în timpul somnului sunt asociate cu epilepsia care apare pentru prima dată după vârsta de 60 de ani, potrivit unui studiu finanțat de National Institutes of Health din Statele Unite..
    Organizația Mondială a Sănătății a anunțat încetarea pandemiei COVID-19, dar mulți dintre pacienți trăiesc încă cu consecințele pulmonare ale bolii.
    Cercetătorii au descoperit că celulele musculare netede care căptușesc arterele persoanelor cu ateroscleroză se pot transforma în noi tipuri de celule și pot dezvolta trăsături similare cancerului, care agravează boala.