Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Ştiinţă

    Cum şi-au pierdut şerpii picioarele

    Cercetătorii de la University of Edinburgh şi American Museum of Natural History au analizat un craniu fosil vechi de 90 milioane de ani al unei reptile dispărute, din Argentina, şi au declarat că au găsit răspunsul la întrebarea cum şi-au pierdut şerpii picioarele.



    Dinilysia Patagonica, reconstituire.


    Şerpii şi-au pierdut membrele atunci când strămoşii lor au evoluat pentru a trăi şi vâna în vizuini, lucru pe care multi şerpi încă îl fac astăzi. Unii oameni de ştiinţă afirmaseră anterior că lipsa membrelor la şerpi s-ar datora unei adaptări pentru înot în ocean, deşi ipoteza predominantă despre evoluţia şerpilor este că aceştia au fost dintotdeauna tereştri.

    În noul studiu, oamenii de ştiinţă au examinat urechea internă de Dinilysia Patagonica, o reptilă lungă de doi metri, în strânsă legătură cu şerpii moderni.

    Apoi, au construit modele virtuale 3D pentru a compara urechile interioare ale fosilelor cu cele ale şopârlelor şi şerpilor moderni şi au stabilit că urechea şarpelui dispărut pare a fi tipică animalelor terestre care se ascund în vizuini.

    Dinilysia Patagonica are un vestibul mare, sferic în urechea interioară care îmbunătăţeşte sensibilitatea la vibraţii de joasă frecvenţă.

    Acest vestibul a fost similar în mărime cu cel găsit la şerpii moderni cunoscuţi că percep vibraţiile de frecvenţă joasă din sol şi similar cu cele găsite în speciile de vizuină care folosesc vibraţiile de joasă frecvenţă din sol pentru a detecta prada.

    Concluziile pot ajuta oamenii de ştiinţă să acopere lacunele din evoluţia şerpilor şi confirmă că Dinilysia Patagonica a fost cel mai mare şarpe cunoscut care a folosit vizuini.

    26 NOIEMBRIE 2021



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Un grup de cercetatori de la Scoala Veterinara din Lyon, in frunte cu Dr. Dominique Autier-Dérian au facut un studiu asupra capacitatii cainilor de a deosebi alti caini intre diverse imagini de specii de animale si chipuri de oameni, postate pe un ecran de computer.
    Acest mic mamifer a fost confundat până acum cu o ruda a sa, olingo, cu care a împartit cuştile grădinilor zoologice timp de mai bine de 100 de ani. Acum este considerat primul mamifer descoperit în America, in ultimii 35 de ani. Are mărimea unui raton şi arată ca o încrucisare între o pisică domestică şi un ursuleţ de pluş. Trăieşte la înălţimi de peste 1600 metri în Anzii de nord, zone montane împădurite din Ecuador şi Columbia.
    Un studiu realizat de un grup de oameni de ştiinţă a constatat că un anumit tip de peşti pot experimenta "febra emoţională", capacitate care îi poate califica ca fiinţe simţitoare.
    Arheologii germani au anunţat că au descoperit mai mult de 90 de urme de dinozaur într-o carieră în apropiere de Hanovra.
    Materialul bogat în substanţe nutritive din Africa este transportat în tone de praf, de vântul ce bate peste Atlantic în fiecare an. O echipă de cercetători au arătat că o mare parte din fosforul din acest praf este derivat din oasele şi solzii de peşti ce au trăit în apa ce acoperea acum mii de ani zona de centru-nord a Africii.
    Cercetătorii din Queensland au descoperit două noi specii de marsupial australian rar, cunoscut pentru obiceiurile sale de împerechere mortale.