Cum ştiu plantele ce oră este

GH. MANOIU | 27 OCTOMBRIE 2023

Plantele au, ca şi animalele, un ceas intern cu 24 de ore, numit ritm circadian. Acest cronometru biologic oferă plantelor o abilitate înnăscută de a măsura timpul, chiar dacă nu este lumină. Ele nu răspund doar la răsărit, pur şi simplu, ele ştiu că răsăritul vine şi îşi ajustează biologia în consecinţă. Această capacitate de a ţine evidenţa timpului este vitală în procesele biologice, cum ar fi înflorirea, emisia de parfum şi mişcarea frunzelor.

Arabidopsis thaliana, planta folosită în studiu. Foto: Wikimedia

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Cambridge au studiat modul în care plantele sunt în măsură să stabilească şi să menţină acest ceas intern. Ei au descoperit că zaharurile produse de plante sunt esenţiale pentru evidenţa timpului.

Plantele produc zaharuri prin fotosinteză. Aceste zaharuri joacă un rol important şi în ritmul circadian.

Cercetătorii au monitorizat răsaduri în aer fără CO2 pentru a inhiba fotosinteza şi plante modificate genetic. S-a văzut că producţia de zaharuri reglează genele cheie pentru ritmul de 24 de ore.

Nivelul de zahăr joacă un rol vital în sincronizarea ritmurilor circadiene cu mediul înconjurător al plantei. Inhibarea fotosintezei, de exemplu, încetineşte ceasul intern al plantei cu două până la trei ore.

Acumularea de zahăr în uzina numită plantă, este ca resetarea unui cronometru. Este o modalitate de a spune plantei că energia este disponibilă pentru a efectua sarcini metabolice importante.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

A fost descoperit cel mai mare dinozaur din Brazilia

Oamenii de ştiinţă de la Earth Sciences Museum din Rio de Janeiro au anunţat descoperirea celui mai mare dinozaur găsit vreodată în Brazilia.

Ouale sustin legatura dintre dinozauri si pasarile de azi

Cercetatori de la University of Calgary din Canada si Montana State University din Statele Unite, au studiat un dinozaur mic, asemanator cu o pasare, care isi incuba ouale asa cum fac pasarile clocitoare, obtinand dovezi ale inrudirii dintre dinozaurii bipezi, teropozi, si pasarile de azi, prin comportamentul similar.

Cresterea nivelului de dioxid de carbon, o amenintare pentru viata din oceane

Cercetatori ai vietii marine de la University of St Andrews au studiat foraminiferele si au ajuns la concluzia ca un nivel ridicat de dioxid de carbon in atmosfera are un efect catastrofal asupra vietii marine microscopice.

Câinii şi lupii au simţul corectitudinii

Sentimentul corectitudinii este o trăsătură umană importantă, dar noi cercetări sugerează că este un comportament cheie şi pentru câini şi lupi.

Sfecla de zahăr ar putea să dea un substitut al sângelui

Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au descoperit că sfecla de zahăr produce hemoglobină care ar putea servi ca substitut al sângelui.

Supervulcanii, o nouă sursă de litiu

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford din Statele Unite a identificat sedimentele unor lacuri formate în supervulcani străvechi ca sursă de litiu, un metal utilizat la fabricarea bateriilor litiu-ion pentru alimentarea echipamentelor mobile.