Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Ştiinţă

    De ce au ochii gene?

    Oameni de ştiinţă au aflat în cele din urmă de ce au ochii gene. Ele opresc evaporarea umidităţii şi protejează ochiul de particulele de praf.



    Gene umane.


    În primul studiu aerodinamic asupra genelor realizat vreodată, cercetătorii de la Georgia Tech au analizat 22 de specii diferite de mamifere, de la girafe la arici, pentru a afla la ce servesc genele.

    Genele sunt omniprezente şi au în medie, o treime din lăţimea ochiului, lungime care reduce rata de evaporare a ochiului cu 70% şi depunerea de particule mici din aer cu până la 50%.

    Ele distrag curenţii de aer, acţionând ca un sistem pasiv de control al prafului pentru ochi.

    O lungime mai scurtă sau mai lungă decât cea existentă, ar reduce rolul lor.

    Evoluţia genelor a influenţat frecvenţa de clipire care umple şi curăţă filmul lacrimal.

    2 APRILIE 2023



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    O echipă internaţională de cercetători de la Siberian State Industrial University şi University of Uppsala au găsit fosilele unui tip nou de Ichthyostega, un tetrapod primitiv.
    Două aripi de pui de păsări, care au trăit alături de dinozauri, au fost găsite conservate în chihlimbar în nord-estul Myanmar-ului.
    Cercetatorii de la Universitatea din Gothenburg au studiat un sit cu ramasitele unei comunitati din epoca de piatra in apropiere de orasul Falköping, Suedia. Ei au incercat sa afle in ce consta dieta acelor persoane si au ajuns la concluzia ca se foloseau ingrasaminte.
    Conform ultimelor analize ale genomului câinilor moderni şi lupilor suri, câinii au fost domesticiţi în urmă cu 9000 până la 34000 ani, cel mai probabil atunci când oamenii se ocupau doar cu vânătoarea şi adunarea plantelor şi fructelor, înainte de apariţia agriculturii, acum 10000 de ani.
    Un grup de geologi din Norvegia, Germania, Marea Britanie si Africa de Sud, au studiat solul, respectiv nisipul plajelor, insulelor Reunion si Mauritius si au descoperit un micro-continent pe care l-au numit Mauritia. Se presupune ca acest fragment de continent, Mauritia, s-a rupt de Madagascar si s-a fragmentat in urma cu aproximativ 60 milioane de ani, atunci cand a aparut driftul intre Madagascar si India.
    Un grup de biologi japonezi de la Kyoto Institute of Technology şi Keio University au descoperit o nouă specie de bacterii, Ideonella sakaiensis, capabile să mănânce plastic.